Şcoală veche de un secol, în casa primului învăţător din sat

În localitatea suceveană Hârtop, patru clase de copii de şcoală primară şi două grupe de grădiniţă învaţă într-o casă veche de 116 ani, casa primului învăţător din sat.

Şcoala veche a copiilor din Hârtop este parcă desprinsă din povestirile lui Creangă, iar la prima vedere, nimănui nu-i poate trece prin cap că acea casă veche, din chirpici, joasă, cu ferestre şi uşi mici din lemn este o unitate de învăţământ pentru copiii secolului XXI.

Construită în anul 1894, şcoala veche din Hârtop primeşte zilnic elevi de clasele I-IV şi grupe de preşcolari, în două schimburi. Şcoala are două încăperi şi un hol, transformat de cadrele didactice în cancelarie.

Primarul vrea să transforme casa învăţătorului în muzeu

O sală de clasă mică, întunecoasă, cu bănci vechi, din lemn, acoperite cu huse din pânză, la fel de vechi, podele din lemn înnegrit de vreme, rupt pe alocuri, şi care scârţâie la fiecare pas, pereţi îngălbeniţi şi denivelaţi, acoperiţi cu planşe colorate pentru a mai da „viaţă” camerei, aşa arată încăperea în care de dimineaţă şi până seara, zeci de copii de şcoală primară din Hârtop învaţă să scrie şi să citească. Învaţă în acelaşi loc şi aproape în aceleaşi condiţii în care au învăţat bunicii şi străbunicii lor, de o sută de ani încoace.

Învăţătoarea Maria Grădinariu este din sat şi spune că s-a obişnuit aşa. „Ne descurcăm cum putem şi cu ce putem şi sperăm să avem şi noi o şcoală nouă”, a spus învăţătoarea Grădinaru.

În cancelarie, holul casei învăţătorului, aceeaşi imagine dezolantă. Podele din lemn care nu e vopsit, un dulăpior cu un reşou deasupra, o sobă mică cu un burlan din tablă care iese prin tavan, şi o masă veche, din lemn, acoperită cu o faţă de masă din acelaşi material ca şi husele vechi ale băncilor, unde stă cutia cu cornuri pentru copii. 

Primarul comunei Hârtop, Toader Grădinariu, povesteşte că la casa învăţătorului a făcut şi el primele clase şi, privind în urmă, timpul parcă a rămas în loc când intri în şcoală, fiindcă prea puţine s-au schimbat în decor.

„Nu ştiu cum am rămas cu şcoala asta şi copiii învaţă ca acum 100 de ani. După ce o să avem o şcoală nouă, am să încerc să transform casa asta în muzeu al satului, însă nu ştiu dacă pot, trebuie să vorbesc cu specialişti, să fac un studiu de rezistenţă, că la cum arată nu ştiu dacă mai stă mult timp în picioare”, a spus primarul Toader Grădinariu.

Bălegar de cal, pentru repararea pereţilor şcolii

În era termopanelor şi a rigipsului, şcoala veche din Hârtop se repară şi la ora actuală cu balegă de cal şi lut.

În aceeaşi casă a primului învăţător din Hârtop, cu intrarea pe o laterală a clădirii, se află grădiniţa. Şi aici se învaţă în două schimburi.

Un mic antreu cu podele de lemn, acoperite cu un covor vechi din iută, un rezervor mic de tablă cu un robinet şi un lighean sunt chiuvetă pentru cei mici, şi câteva rafturi pentru papuci, este intrarea în grădiniţă.

Sala de clasă este mai mare decât cea a elevilor şi este şi mai aspectuoasă. Copiii au mochetă pe jos, mobilier nou şi perdele viu-colorate. Chiar şi aşa, condiţiile sunt grele la şcoala veche din Hârtop. Grupul sanitar este undeva în spatele şcolii, lângă pârâu, iar în curtea şcolii, câteva anexe pentru depozitarea lemnelor pentru foc stau să se prăbuşească.

„Şcoala nouă”, rămasă la stadiul de temelie, din lipsă de fonduri

La câţiva zeci de metri de casa învăţătorului se construieşte, sau cel puţin ar trebui să se construiască, o nouă şcoală, care este deocamdată la stadiul de temelie, iar lucrările au stagnat de mai bine de doi ani.

„A fost şi preşedintele Consiliului Judeţean pe la noi nu de mult, şi mi-a promis că ne dă ceva bani, să mai înaintăm cu lucrările la construcţie”, a spus primarul Grădinariu. Lucrările la şcoala nouă au început din anul 2008, constructorii au venit, au turnat temelia, şi apoi, fiindcă nu au mai fost bani, au plecat şi au anunţat că vor reveni când primăria va primi fonduri. Nu a mai primit de atunci.

„I-am chemat pe constructori să vină şi să acopere măcar fiarele astea care ies din temelie, fiindcă e periculos, sunt aici copii mici, Doamne fereşte se urcă pe temelie şi se mai întâmplă ceva. Mi-au promis că vin”, a mai spus primarul Toader Grădinariu.

Criză de spaţii de învăţământ

Casa învăţătorului nu este singura unitate de învăţământ din Hârtop. Deşi este o comună cu un singur sat, populaţia şcolară este mare, de aproape 500 de copii, începând de la vârsta grădiniţei şi până la clasa a opta.

În centrul satului, lângă primărie, la o şcoală mare de clasele I-VIII, construită în anul 1980, învaţă sute de copii.

Dacă în unele localităţi din judeţ se închid şcoli din lipsă de elevi, la Hârtop e criză de spaţii de învăţământ. În toate unităţile de învăţământ din sat se face şcoală în două schimburi. Directorul şcolii, Dumitru Vasiliu, a spus că „sunt clase cu câte 25, 26, 27 de elevi. La clasa a V-a avem o clasă de 30 de elevi. Ne mai trebuia un elev, dar fiindcă nu l-am avut, nu am putut înfiinţa două clase a cincea”.

Şcoală în primărie

Şi nici şcoala mare, cu zece săli de clasă, nu e suficientă pentru toţi elevii şi preşcolarii din sat, aşa că edilii din Hârtop s-au văzut nevoiţi să aducă copiii şi la primărie. Aşa se face că în primăria din sat vin şi copii la grădiniţă.

O aripă a Primăriei Hârtop a fost transformată în grădiniţă, unde zilnic, de dimineaţă până la prânz, şi apoi de după-amiază, vin două grupe de copii. „Facem în schimburi, că nu mai încăpem, suntem în criză cu spaţiul”, a spus Florica Leonte, educatoare la grădiniţa din primărie.

Potrivit primarului Toader Grădinariu, „natalitatea în Hârtop este foarte mare. Populaţia comunei este de aproximativ 2.700 de locuitori, din care 500 sunt preşcolari şi elevi”. Primarul a mai spus că ar fi şi mai mulţi copii de şcoală, însă sunt familii care lucrează în străinătate şi şi-au luat cu ei şi copiii.