Le-a „crescut” un turn de 50 de metri, între case

Amplasarea unui turn de comunicaţii al Poliţiei de Frontieră, înalt de 50 de metri, pe un câmp din comuna Marginea, între case şi terenuri agricole, a stârnit nemulţumiri printre sătenii care locuiesc în zonă şi care se tem că radiaţiile emise de antene le vor afecta sănătatea şi le vor scădea considerabil valoarea proprietăţilor pe care le deţin în zonă.

Nemulţumirea sătenilor a plecat şi de la faptul că turnul de comunicaţii a fost amplasat, coincidenţă sau nu, pe o bucată de teren cumpărată de la bunicul unei poliţiste de frontieră, pentru 2,5 ari de teren acesta primind în jur de 100 de milioane de lei vechi.

Sătenii revoltaţi spun că nu înţeleg cum de turnul a trebuit să fie amplasat tocmai acolo, când într-un areal de doi-trei kilometri sunt multe alte zone (toloaca satului, dealuri), în care ar fi putut să fie montată antena poliţiei de frontieră, fără ca nimeni să mai aibă ceva de obiectat.

Turnul e în stadiul de finalizare, iar speranţele sătenilor nemulţumiţi, că vor reuşi să oprească construcţia, s-au năruit de la o zi la alta.

„Antene de genul ăsta în timp creează probleme, inclusiv cancer, afecţiuni deosebite”

Gavril Maloş e unul dintre contestatarii amplasării antenei între case şi e de părere că efectele radiaţiilor acesteia se vor vedea în timp.

Fost cadru didactic al Universităţii Naţionale de Apărare, Gavril Maloş spune că are cunoştinţă de persoane care au avut de suferit de pe urma radiaţilor de la antene.

„Din experienţa mea, am constatat că antene de genul ăsta în timp creează probleme, inclusiv cancer, afecţiuni deosebite, şi nu la distanţe de zeci de metri, ci chiar de sute de metri. Neştiind exact parametrii, datele tehnice, deocamdată sunt simple supoziţii... Se constată după câţiva ani sau zeci de ani că oamenii care locuiesc în zona antenelor se îmbolnăvesc şi e posibil să ne trezim că apar mai multe cazuri de maladii. În plus, terenurile din zona respectivă îşi pierd din valoare. Eu sunt nemulţumit că din toate soluţiile care erau, s-a ales tocmai această zonă. Se puteau găsi şi alte locaţii, care să nu fie în jurul locuinţelor”, susţine Gavril Maloş.

Originar din Marginea, cu casa la câteva sute de metri de turnul cu pricina, fostul profesor de la Universitatea Naţională de Apărare spune că toate antenele, inclusiv cele de telefonie mobilă, au un anumit grad de nocivitate.

“Atunci când există această incertitudine, de ce să amplasezi într-o locaţie în care sunt oameni şi case?! Sunt construcţii foarte apropiate în jur şi pe toate dealurile şi toate coclaurile astea erau atâtea locaţii care îndeplineau aceiaşi parametri tehnici, din punct de vedere al semnalului, al posibilităţii de comunicaţii”, explică Gavril Maloş, precizând că singura soluţie pentru a se convinge dacă antenele Poliţiei de Frontieră emit sau nu radiaţii periculoase pentru oameni este ca, după finalizarea turnului de comunicaţii, să apeleze la o terţă parte care să facă măsurători în zonă.

39 de turnuri de comunicaţii ale Poliţiei de Frontieră, amplasate în tot judeţul

În total, pe raza judeţului sunt amplasate sau în curs de amplasare nu mai puţin de 39 de astfel de turnuri de comunicaţii, iar temerile sătenilor de radiaţii nu sunt numai la Marginea, ci şi în alte localităţi.

Aşa cum ne-a explicat comisarul-şef Cătălin Avram, din cadrul Compartimentului de Comunicaţii şi Informatică al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Suceava, iniţial, una dintre condiţiile proiectului era ca turnurile să fie amplasate pe terenuri aparţinând instituţiilor de stat, de la care să fie preluate prin contracte de comodat, tocmai pentru a se evita achiziţionarea suprafeţelor de teren necesare (aproximativ 2,25 - 2,5 ari) contra cost de la persoane fizice.

Cu toate astea, însă, din cele 39 de locaţii în care sunt amplasate turnurile Poliţiei de Frontieră,  majoritatea sunt pe terenuri care au fost cumpărate de IJPF Suceava de la persoane fizice, iar pentru cei 2,25-2,5 ari s-au plătit sume cuprinse între 100 şi 300 de milioane de lei vechi, în funcţie de valoarea tranzacţiilor imobiliare în fiecare zonă.

“Bă, plecaţi cu antenele voastre de aici”

“În general nu au fost probleme, dar au fost şi câteva excepţii. La Mălini, de exemplu, ne-au alungat şi de pe terenul poliţiei. Pentru că poliţia e gard în gard cu o pensiune şi vecinul a spus <bă, plecaţi cu antenele voastre de aici>. Am găsit o altă locaţie atunci. Până la urmă, în multe localităţi, cel mai simplu s-a rezolvat unde s-a cumpărat direct terenul de la om....”, ne-a declarat comisarul-şef Cătălin Avram, precizând că în multe cazuri i-au ajutat pe vânzători să-şi facă şi actele pe pământ, pentru a putea fi încheiate tranzacţiile.

“Au intrat cu actele-n regulă şi au primit şi bani”, punctează ofiţerul poliţiei de frontieră.

Specialistul IJPF Suceava explică că, iniţial, la Marginea, a fost o altă locaţie pe care trebuia construit turnul, chiar în apropierea primăriei. “Consiliul local ne-a dat aviz negativ, că e prea aproape de şcoală... Primarul nu a vrut să ne dea teren şi nici consilierii...<voi veniţi şi ne poluaţi...>. Am fost eu în şedinţa de Consiliu Local şi am încercat să-i conving, dar degeaba. S-a făcut un nou studiu radio şi s-a identificat actuala locaţie, pentru care s-au plătit în jur de 100 de milioane de lei vechi”, a adăugat comisarul-şef Avram.

Între reprezentanţii Poliţiei de Frontieră şi autorităţile din Marginea s-a produs, se pare, ulterior, un scurtcircuit, pentru că primarul comunei Marginea, Dumitru Lungu, spune că nici vorbă de vreo frică de radiaţii a autorităţilor locale, adăugând că nu s-a mai construit turnul Poliţiei de Frontieră pe terenul primăriei pentru că “nu le mergea lor semnalul”.

“Sunt antene în oraşe, pe blocuri, care sunt mult mai apropiate decât ale noastre...”

Pe lângă teama de radiaţii, sătenii din Marginea care au terenuri în apropierea turnului de 50 de metri sunt nemulţumiţi şi de faptul că autovehiculele firmei care a ridicat turnul au distrus uliţa de acces şi, pentru a ajunge la terenul lor, au intrat şi pe alte terenuri, fără acceptul tuturor proprietarilor.

Cristi Bontaş, director în cadrul Interactive, firma care se ocupă cu ridicarea turnurilor de comunicaţii ale Poliţiei de Frontieră, ne-a declarat că la finalul lucrărilor va readuce drumul de acces cel puţin la stadiul iniţial, aşa cum, precizează el, a făcut şi în celelalte locaţii în care a amplasat deja echipamentele de comunicaţii.

Directorul de la Bucureşti spune că nu înţelege temerea sătenilor din Marginea, întrucât există o certificare UE şi toate avizele necesare pentru instalarea antenelor în locaţia respectivă.

“Sunt antene în oraşe, pe blocuri, care sunt mult mai apropiate decât ale noastre...”, precizează Cristi Bontaş.

În urmă cu câteva luni, mai mulţi şefi de servicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au solicitat conducerii instituţiei să scoată de pe clădirea în care lucrează o antenă care ar aparţine Serviciului de Transmisiuni Speciale (STS). Motivul, susţineau la acea vreme angajaţii DSP, antena cu pricina i-a îmbolnăvit de cancer pe cinci colegi de-ai lor, iar doi dintre ei au decedat.