„Răscolu’ stânii” la Botoş

Mica aşezare Botoş din comuna Ciocăneşti a găzduit miercuri, 8 septembrie, de Hramul Bisericii, „Adormirea Maicii Domnului”, manifestarea denumită „Răscolu’ stânii”, ajunsă anul acesta la cea de-a treia ediţie. Preotul paroh, Mihai Ţehaniuc, numit de primarul din Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, „primarul din Botoş”, a oficiat la primele ore ale dimineţii slujba la biserica din sat, după care toţi sătenii s-au îndreptat, îmbrăcaţi în straie populare, spre „platoul tradiţiilor”, o poiană amenajată pe unul din terenurile aflate în proprietatea Bisericii. Au fost primiţi cu pâine şi sare, dar şi cu cântecele trâmbiţaşilor invitaţi din Stulpicani, pentru a marca cum se cuvine sărbătoarea.

Tot în dreptul porţii tradiţionale de la intrare a fost sfinţită o troiţă din lemn, în cinstea sărbătorii satului.

În calendarul agrar, la „răscolu’ stânii”, proprietarii animalelor ţinute la stâne peste vară urcă pentru a-şi face ultimele „socoteli” cu baciul (şeful stânei) şi chiar, dar nu neapărat, pentru a coborî cu animalele în gospodării.

Tradiţia s-a păstrat şi anul acesta, mult mai aproape de sat, pe „platoul tradiţiilor”, fiind amenajată chiar şi o stână. Aici, Gavril Şcheu, baci vreme de 24 de ani, fiul celui mai vechi şef de stână din zona Ciocăneşti, a pregătit pentru toată lumea caş şi urdă, dar şi jintuit, caş dulce sau cocârtiţă, făcută din cașdulce amestecat cu jintiță. Afară, Virgil Giosan a preparat, din peste 100 de kilograme de carne, peste 450 de porţii din carne în jintuit, iar, pentru ca meniul ciobănesc să fie complet, seara s-a fiert şi balmoşul, după ce urda şi caşul s-au pus la scurs.

„Suntem doar o sută de familii în parohie, dar oamenii încearcă să păstreze vii tradiţiile, pentru că tradiţia şi credinţa se împletesc armonios din cele mai vechi timpuri. Şi nu trebuie să le pierdem pe nici una dintre ele. Sperăm ca de la ediţie la ediţie să avem parte de şi mai mulţi participanţi şi pentru ediţiile următoare să putem organiza şi expoziţii de animale!”, ne-a mărturisit părintele Mihai Ţehaniuc, cel care, alături de inginerul Radu Ciocan, s-a ocupat de buna desfăşurare a întregului eveniment.

S-a cântat şi s-a dansat chiar şi în stână

La „colibele” construite de gospodarii din Botoş s-a putut servi afinată şi vişinată, dar şi păstrăv la grătar sau mititei.

Pe scena amplasată pe „Platoul tradiţiilor” au evoluat ansambluri din Straja, Horodnic şi Rădăuţi, dar şi „Plaiurile Dornelor” şi „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, alături de mândria satului, Ana –Maria Chiloti, cea care la doar şapte ani este cea mai tânără artistă a comunei. Călin Brăteanu a avut şi rol de amfitrion, susţinând însă şi un recital. Seara, a cântat şi Marius Zgâianu, invitat special de către organizatori.

După spectacolele de pe scenă, fiecare dintre ansambluri a prezentat câte un program şi în stână, chiar lângă focul la care baciul Gavril Şcheu prepara produsele tradiţionale.

Sărbătoarea hramului satului nu este singurul eveniment de la Botoş, tot în aceeaşi locaţie sărbătorindu-se şi urcatul oilor (primăvara) sau obiceiurile de iarnă (27 decembrie - Sf.Ştefan).

„În fiecare aşezare sunt trei factori principali: administraţia, şcoala şi biserica. Astfelde demersuri nu trebuiesc lăsate să se piardă. Aici s-a jucat şi în stână, am reuşit să coborâm folclorul de pe scenă, ceea ce este extraordinar. Iar locaţia este una mirifică. Prima dată am găsit amplasată o scenă, mai apoi s-a construit o stână, iar acum lucrurile au intrat pe un făgaş normal. Sper ca acest loc, cu un preot vrednic care-şi iubeşte neamul şi istoria, să fie un exemplu pentru toată lumea şi să fie un loc unde să ne întâlnim să fim noi înşine”, a declarat Călin Brăteanu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.