Evreii suceveni sărbătoresc azi Anul Nou

Sărbătorile de Toamnă ale evreilor încep, astăzi, cu Anul Nou- Roş Haşana. La început de an, evreii suceveni nu vin la sinagogă pentru a bea şampanie sau pentru focuri de artificii, ci folosesc această zi ca un prilej de reflecţie şi de meditaţie, o ocazie de reînnodare a relaţiei dintre Dumnezeu şi oameni.Sărbătoarea începută la sinagoga Gah din centrul municipiului Suceava este continuată de fiecare familie de evrei acasă.
Roş Haşana înseamnă textual Capul Anului, nu doar începutul său. În mesajul primului-rabin Sorin Rosen către comunităţi, se arată că de fiecare Roş Haşana Dumnezeu reînnoadă relaţia Sa cu lumea pentru întregul an care va veni.

„Aşa cum capul conţine viaţa şi sistemul nervos central al întregului corp (creierul), la fel Roş Haşana conţine viaţa pentru întregul an. Aceasta este semnificaţia judecăţii de Roş Haşana şi de aceea atmosfera are, în tradiţia evreiască, o natură solemnă. Căci, în funcţie de <întoarcerea> noastră către Dumnezeu, Acesta decide modul în care se va comporta în legătură cu noi şi prin urmare decide cum şi cât să ne susţină şi să ne binecuvânteze pentru îndeplinirea dorinţelor noastre”, arată rabinul Sorin Rosen.

Anul Nou Iudaic se mai numeşte şi Iom Hadin (Ziua Judecăţii) şi este o zi în care – spune tradiţia – Dumnezeu se uită la oameni şi îi judecă pe toţi. Indivizi şi comunităţi, evrei sau neevrei au de dat socoteală astăzi.

„Este Roş Haşana, Capul Anului, şi trebuie să ne folosim capul pentru a şti exact ce fel de an vrem să avem”

Potrivit rabinului Rosen, înainte de a începe Anul Nou fiecare evreu trebuie să se gândească serios la trecut, prezent şi viitor. Ce a făcut şi poate nu trebuia, ce nu a făcut şi ar fi trebuit, pe cine a lovit, pe cine a desconsiderat, unde i-a fost viziunea şi dacă şi-a îndeplinit-o dacă a avut-o, dacă este mai deştept ca anul trecut, dacă a făcut mai multe fapte bune, a fost mai spiritual, dacă a fost cu un strop mai evreu.

„De Roş Haşana, eu unul nu ştiu, sincer, cât aş vrea ca Dumnezeu să îmi plătească conform cu faptele mele. Şi nici n-aş vrea neapărat să ţină minte, pentru că – îmi imaginez – am venit astăzi aici cu toţii nu doar pentru a ne reîntâlni, ci şi pentru că avem să Îi spunem ceva lui Dumnezeu şi propriei noastre conştiinţe, ceva de care ne e jenă şi am vrea schimbat, măcar de acum înainte.

În rest, deciziile ne aparţin şi viaţa ne obligă să le luăm. Pentru că dacă nu le luăm, în esenţă decidem că nu ne interesează şi că închidem poarta. Este Roş Haşana, Capul Anului, şi trebuie să ne folosim capul pentru a şti exact ce fel de an vrem să avem. Iar de mâine, chiar de mâine, trebuie să începem să lucrăm pentru a ajunge acolo. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi cu înţelepciune şi curaj şi să ne dea, aşa

cum ne dorim, un înscris şi o pecete în Cartea Vieţii!”, îi învaţă Rabi pe evrei.

În timpul sărbătorii de Roş Haşana şi la încheierea Yom Kipur-ului, cea mai sfântă sărbătoare, care va fi peste 10 zile, se suflă din Şofar (corn de berbec).

Suflatul din Şofar aminteşte de sacrificiul lui Ithak, de judecata divină din ziua de Roş Haşana, iar cuvântul “şofar” face aluzie la verbul

“lesaper” (a corecta, a ameliora) – referindu-se la posibilitatea de corectare a comportamentul în cele Zece Zile de Pocăinţă, până la Yom Kipur. De Anul Nou se mănâncă măr cu miere, curmale, sfeclă roşie, dovleac, morcov, rodie şi cap de peşte, şi pentru fiecare se rostesc binecuvântări specifice. De exemplu, când se mănâncă măr cu miere se spune „Fie voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru şi Dumnezeul părinţilor noştri, să înnoieşti pentru noi un an bun şi dulce”, când se gustă din peşte „Fie voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru şi Dumnezeul părinţilor noştri, să fim cap şi nu coadă” etc. Urarea tradiţională de Anul Nou este  Şana Tova U’Metuka!( Un an bun şi dulce!).