„Ochiul de păun” vede problemele meşterilor populari

La Rădăuţi s-au reunit, la sfârşitul săptămânii trecute, peste 50 de meşteri populari, în cea mai mare parte olari, la cea de-a XXVIII-a ediţie a Târgului Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun”.

În acest an, Târgul Olarilor de la Rădăuţi s-a desfăşurat într-un cadru nou, pe strada principală, într-un spaţiu „aerisit” care a permis o mai bună vizitare a standurilor.

„Am conceput târgul de la început pentru a avea la Rădăuţi cei mai valoroşi olari din ţară. Pe lângă ei am invitat câţiva creatori de valoare din România. În ansamblu, la Rădăuţi, în momentul de faţă întâlnim adevărata artă populară românească. Pot spune că la Rădăuţi este de fapt Summitul olarilor. Am invitat olari renumiţi de la Horezu, Corund, Baia Mare, Marginea, ca centre de ceramică, sau de la Arad, Galaţi, Mureş. Ideea a fost de la început să păstrăm acest fenomen al tradiţiilor pentru că în momentul de faţă situaţia este foarte grea”, ne-a spus ceramistul Florin Colibaba, cel ce reprezintă a cincea generaţie, de peste 240 de ani, a renumitei familii de olari din municipiul Rădăuţi.

Apreciaţi în străinătate, nesusţinuţi în ţară

Creatorii populari spun că, nefiind sprijiniţi de autorităţi, nu vor putea rezista.

„Autorităţile ar trebui, şi o spun asta din suflet şi cu tristeţe, să se implice, pentru că arta populară românească este o valoare şi este o istorie. Aici sunt şi mulţi meşteri care au participat la Festivalul de la Washington. Atunci ni s-a spus, la deschidere, că România este văzută prin arta populară tradiţională. S-au făcut multe declaraţii, ne-am întors în ţară şi am crezut că vom fi ajutaţi, vom fi motivaţi. Am ajuns în ţară tot unde suntem, şi de aceea spun că viitorul artei populare româneşti este incert dacă conducerea sau cei care sunt în Ministerul Culturii, pentru că de acest minister aparţinem, nu-şi vor îndrepta privirea către noi. Cât suntem noi în viaţă, va rămâne această artă populară încă vie. Dar îmbătrânim, câte unul dintre noi se duce şi dacă în spatele nostru nu vin tinerii care să continue mai departe ceea ce facem noi, ne vom trezi, peste ani, prin colecţiile persoanelor particulare sau care sunt în muzee, că în România s-a lucrat cândva ceramică, ţesătură, încondeierea ouălor, icoane pe sticlă, şi multe altele”, a spus Florin Colibaba.

Meşteşugurile populare, în pericol

Meşterii populari ceramişti spun că se fac în ţară patru târguri pe specialitatea ceramică, cel de la Horezu, cel de la Iaşi - Cucuteni 5000, cel de la Rădăuţi şi cel de la Sibiu. În paralel mai sunt şi alte târguri mai mici, dar care nu au o participare foarte numeroasă.

„În România se face târgul vinului, se face târgul cireşelor, târgul pantofului, târgul ciorapului şi sunt invitaţi meşterii populari. La aceste manifestări în care se amestecă arta cu altceva s-a ajuns la comerţ. Între noi, pe lângă adevăraţii artişti, s-au infiltrat o grămadă de comercianţi care habar nu au cum să lucreze, cumpără de pe unde cumpără tot felul de obiecte şi pe unde sunt manifestări, şi hop şi ei la târg. Vin şi spun că sunt creatori, cu toate că expun papuci, şi spun că fac ouă încondeiate, cu toate că expun tablouri chinezeşti”, a spus Colibaba.

Românul nu este suficient de educat pentru a cumpăra un lucru de valoare

Florin Colibaba spune că cel care cumpără un obiect nu se uită la calitate, la autenticitate, ci doar la preţ, pentru că „aşa suntem noi, prost educaţi în păstrarea tradiţiilor, în a achiziţiona lucruri de valoare, autentice”.

Kitch-ul prinde la ochi chiar dacă cei care creează, dau „viaţă” obiectelor, pun suflet şi păstrează o tradiţie specifică unui anumit loc din ţară.

„Suntem expuşi, în momentul în care suntem în paralel la o acţiune, ca marfa noastră să nu se vândă. Omul spune că dacă acela dă o farfurie cu trei lei şi la Colibaba o iei cu 10 lei, o iei de la cel care o dă mai ieftin, fără să ştie că ce iei de la Colibaba sau Diaconu este un obiect de artă care rămâne ca un brand, că fiecare dintre noi are o valoare”,  a precizat Florin Colibaba.

Olarii au un mesaj către cei care conduc destinele culturii

„Îi rugăm foarte mult să aibă grijă şi de noi. Noi ne autofinanţăm. Este extraordinar de greu. Pentru că România  are creatori de valoare şi despre care se pot lua informaţii de la Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Astra din Sibiu, Ministerul Culturii, cineva să spună: <Hai să îi ajutăm pe aceşti oameni>. Să facă o întâlnire cu noi, să ne spunem şi noi părerea asupra problemelor pe care le avem, să venim cu soluţii, să se creeze un fond prin Ministerul Culturii sau primăriile locale de unde sunt aceşti creatori, să se facă ceva pentru a-i salva pe aceşti oameni care duc o faimă în lume”, au spus la unison câţiva meşteri olari.

Ca preşedinte al Asociaţiei Meşterilor Populari din România, Nicolae Diaconu vede rezolvarea acestei probleme prin încheierea unui parteneriat cu primăriile. În asociaţie sunt peste 400 de meşteri înscrişi din toate colţurile ţării şi care practică toate genurile de tehnică de artă populară. Nicolae Diaconu le-a propus meşterilor, şi speră să aibă succes, să facă un parteneriat între Asociaţia Creatorilor Populari din România şi Primăria Rădăuţi cu scopul de a aduce la ediţia din 2011 a Târgului olarilor numai meşteri autentici, membri ai asociaţiei.

„În acest fel, rădăuţenii se vor întâlni la anul cu adevărata artă populară tradiţională”, a precizat Nicolae Diaconu.

Viza, o problemă pentru meşterii din Republica Moldova

Iurie Cucuietu este din Republica Modova şi a venit pentru a patra oară la acest târg.

„Mă bucur că anul acesta au fost separaţi olarii de alte meşteşuguri. Sunt mai mulţi olari prezenţi la acest târg şi putem vedea cine şi ce face, ce face cel mai bine fiecare, este un schimb de experienţă în care mai furăm unul de la altul cu ochii. Meşteşugul tradiţional se pierde, pentru că în regiunea în care locuiesc nu mai este nici un olar. Au apărut ceramişti cu ceramică modernă, în care maşina dă forma, maşina amestecă lutul, le este greu să se întoarcă la origini. Eu lucrez într-un liceu şi am 15 copii pe care îi învăţ istoria olăritului, ceramici, şi pe lângă aceasta îi învăţ şi formele tradiţionale din zona noastră. Eu aş propune Guvernului să ne facă cetăţenie română cât mai repede, pentru că dacă aş avea cetăţenie nu aş mai avea probleme cu vizele şi cu chemările. Deja mi-am  făcut prieteni, sunt invitat la multe târguri, dar nu pot să vin pentru că sunt foarte costisitoare pentru mine obţinerea vizei, cartea verde, trecerea graniţei”, a spus Iurie.

Meşterul moldovean a lăsat locul natal, unde a fost hramul oraşului, şi a venit la Rădăuţi pentru că a rămas fidel admiratorilor artei lui, din Rădăuţi.     

Târgul olarilor, delimitat de Zilele oraşului

Daniel Hrenciuc, preşedinte al juriului celei de-a XXVIII-a ediţii a Târgului Olarilor, a făcut aprecieri asupra ediţiei de anul acesta, considerând-o ca fiind una deosebită, în primul rând prin maniera de organizare, în sensul că s-a încercat delimitarea acestei manifestări de zilele oraşului şi să i se dea importanţa cuvenită într-un spaţiu şi un interval temporal deosebit.

„Pe de altă, parte cred că valoarea acestui târg constă într-un număr apreciabil de meşteri veniţi din toate colţurile ţării, un lucru care sporeşte atractivitatea şi greutatea acestei manifestări care se organizează pentru a XXVIII-a oară la Rădăuţi, rivalizând cu manifestările similare de la Iaşi, Sibiu şi Horezu. După trei zile de atentă verificare şi analiză, am procedat la înmânarea celor 17 premii împărţite în secţiunea „Tradiţie” şi secţiunea „Creaţie”. Acest târg al olarilor se desfăşoară sub semnul 110 de ceramică Colibaba la Rădăuţi, o vârstă şi, să spunem, o semnificaţie deosebită, pentru că Rădăuţiul se particularizează prin ceramica şi prin familia Colibaba, renumite în ţară şi peste hotar”, a spus Daniel Hrenciuc, preşedinte al juriului Târgului Olarilor şi al Meşterilor Populari „Ochiul de Păun”.