Ziua Jandarmeriei Rurale

Astăzi, pe 1 septembrie, în toată ţara se serbează Ziua Jandarmeriei Rurale, evenimentul urmând a fi marcat şi la Suceava, printr-un simpozion. La sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, vor fi prezentate expuneri privind trecutul şi rolul structurilor rurale de jandarmi, la nivel naţional dar şi local, iar preotul unităţii va oficia un  Te-Deum în memoria jandarmilor căzuţi la datorie.

Dacă la 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat actul care a pus bazele legale de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române, instituţia s-a extins, în timp dobândind noi atribuţii datorită nevoii de ordine şi credibilităţii pe care a căpătat-o în rândul populaţiei.

Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren, guvernul condus la avea vreme de Lascăr Catargiu promovează în parlament un act legislativ pentru înfiinţarea Gendarmeriei Rurale, act normativ care este promulgat la 30 august 1893 prin Decret Regal şi este publicat în Monitorul Oficial o zi mai târziu.

Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi) iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.

Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.

Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi executarea legilor.

După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor

Ca urmare a unor reorganizări succesive, până în anul 1949, când formaţiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la Direcţia Generală a Miliţiei, pe teritoriul actual al judeţului Suceava au funcţionat subunităţi de jandarmerie rurală, astfel:

- în fostul judeţ Rădăuţi - sectoare şi secţii de jandarmi în localităţile Siret şi Vicovul de Sus şi posturi de jandarmi în 23 de comune;

- în vechiul judeţ Suceava - Legiunea de Jandarmi Suceava cu sectoare în 3 localităţi şi posturi în 17 comune;

-  în judeţul Câmpulung funcţiona o legiune de jandarmi cu 4 sectoare şi 28 de posturi;

-  în judeţul Baia este atestată o legiune de jandarmi cu 5 sectoare şi 29 de posturi.

Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii de jandarmi, posturi şi grupe de supraveghere şi intervenţie. Astfel, la nivelul judeţului Suceava, atât prin subunităţile special constituite în mai multe comune, cât şi prin efectivele secţiilor de jandarmi şi ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică în localităţile rurale ale judeţului.