Munţi de resturi menajere, adunaţi la fosta groapă de gunoi a Sucevei

Fosta groapă de gunoi a Sucevei, care, teoretic, ar fi trebuit să devină o oază de verdeaţă, conform normelor europene care au dictat închiderea ei, de la 31 decembrie 2008, este în continuare tot o groapă de gunoi, în care munţii de deşeuri se ridică sfidători, de la un an la altul.

De mai bine de un an şi jumătate, în lipsa unui depozit ecologic de gunoi, municipiul Suceava este obligat să transporte gunoiul menajer la alte gropi de gunoi, întâi la Fălticeni, iar în prezent la Botoşani.

În vreme ce costurile de colectare şi gestionare a gunoiului menajer din Suceava au crescut din cauza transporturilor pe distanţe mai mari şi a taxelor pe care municipalitatea trebuie să le plătească pentru depozitarea deşeurilor la gropile de gunoi gestionate de alţii, la groapa de gunoi a Sucevei, care în acte e închisă, se cară gunoaie într-o veselie.

Munţi de deşeuri recent aduse, în locul unei oaze de verdeaţă

Camioanele încărcate cu gunoi sunt descărcate acolo fără nici o jenă, chiar în miezul zilei, mai ales că sunt ale firmei care administrează fosta groapă de gunoi a oraşului, Test Prima, care, teoretic, ar trebui ca acum să fie în plin proces de ecologizare a muntelui de gunoi adunat pe malul râului Suceava.

Numai că acolo unde ar trebui să fie o pătură de pământ groasă de aproximativ doi metri, care să acopere deşeurile depuse până la finele anului 2008, materiale geotextile de protecţie şi de impermeabilizare sintetică, straturi de balast şi nisip (minim 30 cm) şi un strat de sol vegetal, de minim 15 cm, care ar trebui să asigure condiţiile necesare transformării gropii de gunoi într-o oază de verdeaţă, la fel cum se procedează în toate ţările UE, la noi, straturile de gunoi s-au înmulţit şi, în loc de miros de verdeaţă, e duhoarea infernală a deşeurilor intrate în descompunere.

Chiar la gura rampei de gunoi, pe platoul a cărui nivelare a fost începută din primele zile ale anului 2009, tronează un morman de deşeuri vegetale – roşii stricate, foi de varză, pepeni verzi, castraveţi, mere, morcovi, toate amestecate la un loc cu o mulţime de pungi şi sticle de plastic. Sunt aduse recent, poate chiar cu camionul care ne-a trecut prin faţa ochilor, cu o ghenă de gunoi plină ochi, care s-a întors rapid, pe jumătate plină, după ce paznicii l-au alertat pe şofer de prezenţa noastră.

Ceva mai încolo, în locul pajiştilor de verdeaţă care ar fi trebuit să acopere locul în care zeci de ani la rând s-au tot adunat gunoaiele Sucevei, de o parte şi de alta a drumului de acces s-au ridicat pereţi de gunoi, din care fâlfâie dezolant pungile amestecate cu resturi de construcţii, cu sticle de plastic, haine zdrenţuite ieşite parţial de sub straturi de gunoi care au apărut în cele 18 luni de când groapa de gunoi este închisă.

Autorităţile, trezite la realitate dintr-un vis frumos

În urmă cu un an şi jumătate, pe acest platou abia dacă mai erau câteva mormane de gunoi, care atunci erau nivelate, conform cerinţelor de mediu, care impun ca bomba ecologică de pe malul râului Suceava să dispară în cel mai scurt timp.

Dincolo de acest canion de gunoi apărut ca prin minune, după închiderea oficială a gropii de gunoi, noi mormane, în special de cartoane şi PET-uri, au apărut într-o zonă care anterior era golită aproape complet.

Scormonitorii de gunoi, o “specie” care ar fi trebuit să dispară de aici, odată cu stoparea transportului menajer, au amenajat aici un fel de staţie de sortare a deşeurilor reciclabile. Ţigăncile care se ocupau de această treabă au dispărut la fel de repede, după ce s-a dat alarma. Cartoanele adunate de prin gunoaie sunt împachetate, clădite unul peste celălalt, iar PET-urile care s-au putut strânge mai uşor sunt adunate în saci cu care vor fi duse apoi la centrele de recoltare.

Oficial, astfel de rămăşite ale civilizaţiei nici nu ar fi avut ce căuta aici.

Singurele transporturi care sunt acceptate de normele de mediu pe care România s-a angajat să le respecte sunt cele de pământ, moloz din construcţii şi resturi vegetale, toate acestea regăsindu-se aici, dar laolaltă cu transporturi de gunoi menajer adus recent.

Vestea că groapa de gunoi a Sucevei, care oficial este închisă, e de fapt folosită din plin la depozitarea de gunoi menajer, l-a surprins pe viceprimarul Lucian Harşovschi, care coordonează acţiunea de gestionare a deşeurilor menajere din municipiul Suceava.

“Noi ne chinuim de aproape doi ani să cărăm gunoiul la Fălticeni şi la Botoşani, cu costuri mari, plătind taxa de depozitare acolo, pentru că ni s-a impus acest lucru odată cu închiderea gropii de gunoi a municipiului, pentru ca alţii să depoziteze acolo gunoi, fără să le pese de lege? Vom face şi noi controale – surpriză, să vedem ce aduc camioanele care vin la groapa de gunoi, pentru că noi ştiam că acolo se transportă doar pământ, resturi din construcţii şi resturi vegetale”, a spus Harşovschi.

Dar cum la noi una se spune şi alta se face, ce ar trebui să fie la fosta groapă de gunoi a oraşului este doar o poveste de adormit copiii, în vreme ce, în realitate, e un adevărat coşmar.