Vama Siret, cloaca care oferă carne de tun pentru procurorii anticorupţie

Ce ascunde de fapt scandalul care a generat schimbarea unui şef al Biroului Vamal Siret la doar şapte zile după numire? Intrigi, interese obscure şi mulţi bani. Luând în considerare doar numărul persoanelor trimise în judecată pentru corupţie de la această structură, avem imaginea fidelă a ceea ce se petrece la Siret. Din 2003 şi până acum au fost trimişi în judecată nu mai puţin de 15 lucrători vamali de la Siret, un record pentru toate instituţiile sucevene, raportat şi la numărul de angajaţi. Iar după cum decurg lucrurile la Biroul Vamal Siret, cifra celor trimişi în judecată pentru acte de corupţie sau asimilate acestora va creşte în perioada următoare.

Singura instituţie unde aceste cifre reprezintă doar statistici fără importanţă este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Nimeni nu pare să vrea cu adevărat să se implice în lupta pentru stoparea corupţiei, care în ultima vreme este strâns legată cu traficul de ţigări de contrabandă aduse din Ucraina. Dacă vreun intrus ajunge din greşeală pe un post care ar periclita acţiunile ilegale derulate sub oblăduirea unora dintre vameşi, acesta este imediat îndepărtat.

La ANAF, aceeaşi tăcere jenantă şi lipsă de reacţie. Nu ar mira pe nimeni dacă pentru toate dezvăluirile din presă vizavi de traficul de ţigări de la frontiera cu Ucraina din judeţul Suceava şi despre neimplicarea vameşilor de la Siret în combatarea acestui fenomen, ANAF va veni cu norme interne, practicate şi de alte instituţii bugetare din România, de genul: ”Recomandăm evitarea unei atitudini polemice cu publicaţia în cauză”.

Nouă dintr-o lovitură

Pentru a aminti despre cloaca de la Biroul Vamal Siret este suficientă o trecere în revistă a infracţiunilor de care sunt acuzaţi cei 15 vameşi pe care Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, i-a trimis în judecată începând cu decembrie 2003. Primul lot a însemnat practic o rarefiere a numărului de angajaţi. În boxa acuzaţilor au fost trimişi nu mai puţin de nouă vameşi, toţi sfârşind prin a fi condamnaţi de instanţele de judecată. Astfel, Adrian Florentin Frunză şi Cornel Toader au fost condamnaţi la câte 2 ani cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Marcel Ţehaniuc, Anton Perlanovschi şi Costel Lupaşcu au fost condamnaţi la un an de închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual. Alţi doi vameşi, Sorin Ciubotaru şi Eugen Ioan Dorneanu, au primit patru luni de închisoare cu suspendare, primul pentru luare de mită, iar al doilea pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că Victor Ioan Aivănesei şi Paul Codruţ Buhu trebuie condamnaţi la câte şase luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Cei nouă vameşi, toţi de la Siret, au primit aceste pedepse pentru că i-au facilitat lui Mihai Eckert, un afacerist din Vatra Dornei, să introducă ilegal în România zeci de mii de pânze de fierăstrău, tip bandă. Pentru a se eschiva de la plata taxelor vamale, Eckert i-a mituit pe cei nouă vameşi cu sume cuprinse între 1 şi 17 milioane de lei vechi, fiecare plată fiind contabilizată de dornean într-un caiet pe care anchetatorii l-au descoperit ulterior. În acelaşi dosar, Mihai Eckert a primit o pedeapsă cu închisoare de doi ani, prejudiciul adus bugetului de stat fiind calculat la 5 miliarde de lei vechi.

Suspendată din funcţia de vameş, a ajuns vânzător la un magazin duty-free

Lista vameşilor trimişi în judecată s-a îmbogăţit anul următor, când procurorii anticorupţie au pus-o sub acuzare pe Rodica Malanciuc. Interesant este că aceasta s-a angajat ulterior la un duty-free din Vama Siret, aflat sub administrarea soţului ei, Dionisie Malanciuc.

După o pauză de patru ani, în 2008, DNA Suceava a identificat probe şi împotriva altui vameş, Dragoş Viorel Gîză, pe care l-au trimis, de asemenea, în boxa acuzaţilor. Şirul celor care au fost suspendaţi din funcţia de vameş pentru că împotriva lor s-au întocmit rechizitorii de trimitere în judecată s-a întregit, în 2009, cu Mircea Andrişan şi Lucian Doru Mureşan. Ultimul trebuie să răspundă penal pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual pentru faptul că a permis intrarea în ţară a 2.000 de pachete de ţigări, fără respectarea legislaţiei în vigoare.

Ultimul pe listă, şeful Biroului Vamal Siret

Ultimii din lista de 15 vameşi trimişi în judecată sunt Mihai Viorel Lohaza şi Radu Cazacincu. Cei doi vor fi colegi în instanţă în dosarul întocmit de procurorii DNA Suceava pentru acuzaţii diferite. Totul a plecat de la un control efectuat în trafic de poliţiştii de frontieră, care au descoperit aproximativ 80 de pompe electrice şi câteva drujbe a căror valoare totală depăşea plafonul legal. În urma verificărilor s-a stabilit că responsabil este inspectorul vamal Mihai Viorel Lohaza, de serviciu în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Ca urmare, Lohaza a fost sancţionat disciplinar, fiind mutat pentru o perioadă de trei luni la Biroul Vamal Dorneşti. Revenit la Siret, Lohaza şi-a reluat acţiunile, iar după un alt control al Poliţiei de Frontieră, într-o maşină s-au găsit cafea, ţigări şi produse alimentare în valoare de 2.698 de lei, pentru care trebuiau achitate taxe vamale în valoare de 1.388 de lei.

Mihai Viorel Lohaza, sau „Ucu”, aşa cum este cunoscut de apropiaţi, a încercat să scape de sancţiune şi l-a căutat pe Radu Cazacincu, la acea vreme şef la Vama Dorneşti. Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA Suceava, Cazacincu „a pretins şi primit de la lucrătorul vamal Lohaza Mihai Viorel produse cosmetice în valoare de 101 euro şi o ladă de whisky în valoare de 66 de euro pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi în scopul nesancţionării disciplinare a acestuia”. În momentul trimiterii în judecată, Radu Cazacincu era şef al Biroului Vamal Siret, funcţie din care a fost suspendat potrivit prevederilor legale.