Hram la Hagigadar de Sf. Maria Mare

Duminică, pe 15 august, când calendarul marchează Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau Sf. Maria Mare, sărbătoare pregătită creştineşte prin post (cel de-al treilea din an după Postul Paştelui şi cel al sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel) se prăznuieşte hramul Mănăstirii Hagigadar, lăcaşul de cult armenesc de pe „Dealul lui Bulai”, din comuna Moara, din apropierea Sucevei.

Mănăstirea, construită în sec. al XVI-lea, al cărei ctitor, aşa cum reiese din piatra inscripţionată încastrată în zid, este Asdvadzadur Donavachian, un bogat negustor care a ridicat-o în anul 1512, este amplasată, după cum scrie Nicolae Iorga, „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”, numele său, Hagigadar (Hagioiagedar), însemnând „Împlinirea dorinţelor”.

Mănăstirea din locul numit cândva „Metocul armenesc” este şi astăzi, aşa cum spunea Victor Morariu în „Călăuza istorică a oraşului Suceava” (Cernăuţi, 1930) „un loc vestit de închinare, la care vin din depărtări mari” armeni din toată ţara, dar nu numai armeni, ci o mulţime de credincioşi  ortodocşi, care sosesc în pelerinaj pentru a se închina, a se ruga şi a urca în genunchi dealul pe care se află lăcaşul de cult, înconjurând de trei ori biserica şi având credinţa împlinirii dorinţelor lor.

La hramul care se încheie cu o agapă creştină, pelerinilor li se servesc bucate specific armeneşti din care nu lipsesc supa de urechiuşe şi pilaful cu carne de vită.