Noapte tensionată pe malul râului Suceava, unde viaţa unui copil de numai 13 ani a atârnat de un fir de păr până ieri dimineaţă. Ud până la piele, obosit şi speriat, Dumitru Piteleac a supravieţuit între apele furioase ale râului Suceava, pe un petec de pământ, timp de 12 ore.
A fost o adevărată luptă din care copilul a reuşit să iasă învingător, graţie şi celor care i-au venit în ajutor şi l-au scos dintre apele învolburate, dar şi celor care l-au susţinut pe întreg parcursul nopţii. Bucuria de a fi scăpat din ghearele morţii este pusă în umbra faptului că fratele lui Dumitru, în vârstă de numai 7 ani, este dat dispărut după ce a fost luat de apele spumegânde ale râului Suceava.
Căutat de aproape o sută de pompieri şi jandarmi, Costel Piteleac era aseară de negăsit, iar speranţele că va fi găsit în viaţa se pierdeau cu fiecare minut care trecea.
Mână în mână, în faţa morţii
Mitică, aşa cum îi spuneau părinţii, şi Costel au plecat luni seară, în jurul orei 16.00, să aducă vacile de la păscut de pe un tăpşan din Nisipitu. Păcatul i-a împins spre râul Suceava, deşi în mod normal nu aveau drum spre acolo. Ar fi vrut să pescuiască, spun unii, sau să se joace, afirmă alţii.
La un moment dat, apa limpede a râului a devenit un val de câţiva metri, urât şi aducător de nenorociri.
„S-au prins de mână unul de celălalt, dar cel mare l-a scăpat pe Costel. Nici el nu ştie cum a ajuns după aia pe acea insulă. A spus doar că nu mai ştie nimic de Costel şi că ultima oară l-a văzut pe o scândură care plutea pe apă”, a mărturisit printre lacrimi Petru Piteleac, tatăl celor doi minori.
Şansa a făcut ca Mitică să eşueze pe o insuliţă cu pietriş şi cioate din mijlocul râului Suceava. Apa nu a mai crescut şi nu a fost dus după fratele său. Cineva l-a văzut şi a sunat la 112. De aici a început o luptă contra cronometru pentru salvarea unei vieţi nevinovate.
Încercările de salvare cu barca, eşuate
Alerta s-a dat în jurul orei 19.30. La Nisipitu au ajuns angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Pompieri, Poliţie şi Direcţia Silvică. S-a conceput un plan de salvare cu barca. De două ori s-a încercat trecerea spre insuliţă şi tot de atâtea ori încercarea a eşuat. Prima dată nu ar fi fost suficienţi oameni, a doua oară, din cauza curentului prea puternic şi a buştenilor care veneau cu viteză, barca a fost răsturnată, iar cei patru oameni din ea, doi de la ISU şi doi de la Jandarmerie, au intrat la apă. Pentru că venise noaptea, s-a renunţat la această metodă şi s-a cerut ajutorul unui elicopter al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Acesta a ajuns abia ieri dimineaţa, în jurul orei 5.00, când Mitică a fost luat şi adus în siguranţă. Târziu, foarte târziu, pentru o ţară în care se poate muri cu zile.
„Toată noaptea am luminat insula unde stătea băiatul. Ne-a impresionat că făcea absolut tot ce îi spuneam noi, exerciţii pentru a nu îngheţa sau pentru a ne da de înţeles că este în regulă. A dat dovadă de o stăpânire de sine deosebită”, au spus câţiva dintre oamenii trimişi pentru a-l salva pe băiatul de 13 ani.
Schimbat de haine şi dus la spital
Imediat ce a fost luat de pe insula unde a stat captiv o noapte întreagă, copilul a intrat pe mâna unor medici şi i-au fost schimbate hainele ude. Aflat încă sub şocul evenimentelor, Mitică Piteleac nu a avut timp să se bucure prea mult de faptul că şi-a revăzut părinţii şi a vrut să afle ce s-a întâmplat cu fratele său. Nu a aflat prea multe, iar în scurt timp a fost transportat la Spitalul din Rădăuţi, unde se află şi acum sub supravegherea medicilor.
Aproape o sută de oameni în căutarea lui Costel
Dacă pentru Mitică totul s-a încheiat cu bine, fratele său Costel nu pare să fi avut aceeaşi şansă. Copilaşul de 7 ani a dispărut în apele tulburi ale râului Suceava şi nimeni nu mai ştie nimic de el. De ieri dimineaţă, aproape 100 de oameni de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava, Poliţie şi Direcţia Silvică perie cele două maluri ale Sucevei. Fără folos. Băiatul nu a apărut nici viu, nici mort, pe nicăieri.
„În această seară am decis să stopăm căutările pentru că apa a crescut şi şansele de reuşită erau mici. Mâine dimineaţă (n.r. – astăzi) vom relua căutările şi sperăm să avem un rezultat”, a declarat colonelul Dan Hoffman, prim-adjunct al şefului ISU Suceava.
„Măcar să-l putem îngropa creştineşte”
Înnebunit de durere, tatăl celor doi copii nu ştia ce blestem s-a abătut asupra familiei sale. Când s-a petrecut tragedia, Petru Piteleac era la Mănăstirea Putna, acolo unde lucrează la atelierul mecanic. „M-a anunţat soţia şi mi-a spus să nu mă sperii. Am venit fuga acasă şi am văzut nenorocirea, Mă aşteptam să am eu probleme, pentru că sunt bolnav, nu copiii mei”, a mărturisit Petru Piteleac.
Bărbatul spune că nu ştie ce căutau copiii săi acolo, dar a menţionat că niciodată apa nu a venit ca un perete pe râul Suceava, ci a crescut treptat.
„Nu cred că mai e în viaţă după atâta timp, deşi eu încă mai sper într-o minune de la Dumnezeu. Dacă o fi să fi murit, să-l găsească mă rog, măcar să-l putem îngropa creştineşte”, a spus printre lacrimi tatăl lui Costel.
Cel mai mic dintre copii
Familia Piteleac din Nisipitu număra cinci copii, în afara celor doi părinţi. Costel, băiatul dispărut, era cel mai mic dintre ei. Tocmai terminase clasa I, iar tatăl său spune că a fost premiat şi era un copil cuminte. Acum, în loc să-l pregătească de plecat în clasa a doua, părinţii se gândesc la înmormântare.
(28 iul 2010, 11:58:06
Nimic despre medici....nimic despre piloti.....despre ce fac acesti oameni minunati...si la ce riscuri sunt expusi zi de zi.Un multumesc este de ajuns pentru ei,pentru recunoasterea muncii lor.De ce sunt uitati adevaratii profesionisti ?De ce oare?Intrebare retorica deoarece raspunsul sunt convinsa ca nu-l voi primi niciodata.
Un multumesc,din tot sufletul, pentru ceea ce faceti pentru oameni!!!