Pericole pe drumul spre Rarău

Cei care doresc să ajungă pe vârful masivului Rarău au de ales între cea mai lungă cale de acces sau asumarea unor pericole pe care autorităţile nu se grăbesc să le înlăture. Gropi în care orice maşină se poate răsturna într-o clipă sau copaci uriaşi care stau spânzuraţi deasupra drumului, gata să cadă în capul trecătorilor, fac parte din „programul horror” pe care autorităţile par să îl ofere gratuit turiştilor.

Pentru accesul auto spre masiv există doar trei posibilităţi. Cea mai lungă rută, prin Chiril, chiar dacă oferă un drum mai sigur şi în stare mai bună, poate fi avantajoasă doar pentru cei ce vin de la Vatra Dornei, pentru ceilalţi reprezentând un ocol de zeci de kilometri. Opţiunea accesului auto pe drumul Izvorul Giumalăului din comuna Pojorâta nu mai poate fi folosită, cel puţin în acest an. Drumul se află în reabilitare şi deocamdată este îngropat în noroaie. Cu doar o săptămână în urmă, maşina ce transporta un grup de copii aflaţi în excursie s-a împotmolit în glodurile de pe drum şi nu a putut fi scoasă decât cu un buldozer al drumarilor.

Chiar şi temerarii care se simt stăpâni pe maşini de teren şi au experienţa conducerii „off road” trec greu de porţiunile noroioase, mai ales pe timp ploios.

În consecinţă, adesea drumul ales este cel prin Izvorul Alb, cu plecare din Câmpulung Moldovenesc, cea mai scurtă cale de acces, un drum printre brazi şi stâncă, considerat de unii şi cel mai frumos dintre toate.

Decenii la rând acest drum a purtat călători dornici de vacanţă sau pe cei ce voiau doar să se bucure câteva ore de linişte şi de un strop din afinata renumită în trecut, pe care o găseau la cabana de pe Rarău. Chiar şi câmpulungenii urcau Rarăul adesea doar pentru un grătar, o afinată şi aer curat. Azi pare greu de crezut, dar a fost un drum asfaltat, întreţinut cândva cu grijă, pentru care a existat chiar personal special angajat pentru supraveghere şi intervenţie permanentă. Şi înainte de a fi drum asfaltat era bine întreţinut, iar pe el circulau zeci de turişti. Printre aceştia s-a numărat, în 1930, şi o suită regală.

Drumul prin Izvorul Alb, declarat închis

După 1989 nu s-a mai ocupat nimeni serios de drumul cu pricina. Şanţurile s-au colmatat, viiturile au muşcat din drum şi niciodată reparaţiile nu au fost solide, ca odinioară. Şi acum, considerat drum judeţean pe o porţiune şi administrat de primăria Câmpulung pe alta, este rupt pe alocuri.

În pofida declaraţilor locale şi judeţene despre importanţa turismului în Bucovina, drumul nu este reabilitat, ci a fost declarat închis. Simple panouri de avertizare nu pot însă convinge nici turiştii, nici personalul celor două cabane, nici pe angajaţii staţiei meteo, releului tv, sau echipele de intervenţie de la reţelele electrice ori de telefonie mobilă că trebuie să ocolească zeci de kilometri ca să ajungă pe munte.

Pentru că autorităţile locale şi judeţene nu se gândesc acum decât la măreţe proiecte de perspectivă, legate de telegondole şi pârtii ce vor fi făcute pe mulţi bani pe Rarău, drumul a fost doar „cârpit” tot de cei de pe munte, cât au putut cu resursele lor. E încă plin de gropi enorme, dar nu e singurul pericol ce ameninţă trecătorii. Copaci uriaşi, rupţi de vânt, atârnă chiar deasupra drumului, în mai multe locuri. Proprietarii cabanelor se tem să nu se întâmple o tragedie din această cauză.

„E clar că oamenii vor continua să urce Rarăul pe acest drum. Noi am anunţat autorităţile că există pericole. Înţeleg că nu există bani pentru reparaţii la drum, dar nu înţeleg de ce nu pot fi îndepărtaţi copacii căzuţi. Reamintesc că un astfel de copac l-a ucis, cu nişte ani în urmă, chiar pe fostul şef al salvamontiştilor de pe Rarău, despre care nu se poate spune că nu ştia să se ferească. L-a strivit un copac rupt, pur şi simplu, dar se pare că uităm prea uşor astfel de drame. Mă tem că se va aştepta să se întâmple o nouă nenorocire. Noi am vrut să intervenim, dar ni s-a spus că nu e voie. De atunci autorităţile stau şi se uită, nu mişcă un deget”, ne-a spus Ionel Focşa, directorul firmei ce deţine Cabana Rarău.

Autorităţile îşi pasează răspunderea

Autorităţile îşi pasează răspunderea. Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Gabriel Şerban, ne-a declarat că primăria a reparat partea ei de drum, cât a fost posibil, dar problemele se află pe porţiunea Consiliului Judeţean.

La rândul său, Serviciul Public Salvamont Suceava aminteşte că nu poate interveni decât parţial.

„În ce priveşte drumul, nici noi nu trecem uşor când trebuie să mergem la intervenţii. Este un drum judeţean declarat închis şi, pentru că nu a fost întreţinut la vreme, e greu de spus dacă îl vor repara, investiţia necesară cred că e prea mare, mai ales că în zonă se aşteaptă investiţii în dotări moderne, precum telegondola. Copacii rupţi pe Izvorul Alb considerăm că pot reprezenta un pericol numai pe timp de furtună. Noi nu putem să intervenim şi să îi tăiem decât dacă au căzut pe drum şi l-au blocat. Până atunci e treaba Direcţiei Silvice, care îi poate marca şi tăia. Noi nu ne putem amesteca, putem doar să semnalăm pericolul dacă este iminent. Direcţia Silvică este şi custode al rezervaţiei din zonă”, ne-a spus şeful Serviciului Public Salvamont Suceava, Voicu Raia.

Masivul Rarău este cunoscut mai ales pentru formaţiunea stâncoasă Pietrele Doamnei, pe care cresc plante ocrotite. În jurul stâncilor se află rezervaţia de 253 ha, iar în ultimii 20 de ani Rarăul a ajuns să fie căutat şi de adepţii unor curente spiritual-religioase moderne, care îl consideră locul ideal pentru reîncărcare energetică şi echilibrare emoţională.