Consumatorii suceveni de droguri nu se regăsesc în statistici, deşi numărul lor este tot mai mare

În rândul tinerilor din judeţ, tentaţia plantelor etnobotanice şi a drogurilor de mare risc devine tot mai mare, numai la Spitalul de Urgenţă Suceavaajungând săptămânal una sau două persoane cărora li s-a făcut rău după consumul de substanţe cu efect halucinogen. În timp ce numărul celor care încearcă „senzaţiile noi” date de droguri este în creştere, cei care ar trebui să lupte cu răspândirea acestui fenomen continuă să folosească metode învechite şi fără vreun efect. În lipsa resurselor financiare şi a unui centru de diagnostic şi tratament, demersul autorităţilor locale se reduce la împărţirea pliantelor informative şi la dialog.

În judeţul Suceava, deşi fenomenul este recunoscut de autorităţi, dependenţii de substanţe interzise nu prea se regăsesc în evidenţele instituţiilor abilitate. De exemplu, datele contabilizate de Direcţia de Sănătate Publică indică cifra zero la rubrica destinată consumatorilor de droguri, în ciuda faptului că spitalele internează frecvent astfel de cazuri. Directorul instituţiei, doctorul Alexandru Lăzăreanu, explică acest paradox prin faptul că tinerii atraşi de substanţele interzise nu pot fi diagnosticaţi cu certitudine şi, ca atare, nici nu pot fi incluşi într-o statistică oficială.

Plantele halucinogene, pasul spre drogurile de mare risc

”Statisticile le au cei care deţin centre de toxicomani. Mulţi consumatori ajung în spitalele noastre, chiar la Psihiatrie, însă medicii nu pot şti dacă este vorba de droguri sau altceva. Îi vezi cu simptome specifice, dar dacă spui că au luat droguri o faci pe pielea şi răspunderea ta. Nu-i poţi trece în statistici atâta timp cât nu ai certitudinea. Trebuie să dozezi drogul, fiindcă el poate să iasă fals pozitiv sau negativ, şi numai într-un centru de tratament se poate face acest lucru. Pe cei în stare mai gravă, după ce îi stabilizează, medicii noştri îi trimit la Iaşi, la Centrul de toxicomani, unde sunt diagnosticaţi. Din păcate, Centrul nu ne trimite datele înapoi”, explică medicul.

El este de părere că fenomenul consumului de droguri, atât uşoare, cum sunt etnobotanicele, cât şi de risc, cum ar fi heroina sau cocaina, este în creştere, dar el nu poate fi combătut atâta timp cât nu există posibilităţi de monitorizare.

”Pe mine nu plantele etnobotanice mă îngrijorează cel mai tare, ci faptul că sunt consumatori de droguri adevărate, iar pe ăştia ar trebui să-i internăm în centre speciale. În afară de campanii de promovare, care constau în distribuire de pliante informative şi discuţii, nu putem face nimic. Fără bani şi centre de cură şi post cură nu poţi să faci mai mult”, completează şeful DSP Suceava.

Drogaţi la limita dintre viaţă şi moarte, aduşi la spital de cei din anturaj

Nici la nivelul Spitalului de Urgenţă Suceava, unitatea care internează cele mai multe cazuri de intoxicaţii cu substanţe ilegale, majoritatea etnobotanice, nu există o evidenţă clară.

Explicaţia pentru absenţa datelor statistice care să arate cât de cât amploarea consumului de droguri în judeţ este oferită de purtătorul de cuvânt al Spitalului, dr. Tiberiu Brădăţan. El arată că amatorii de produse cu efect halucinogen, care ajung să aibă nevoie asistenţă medicală, sunt supuşi unor teste rapide la UPU. Aceste investigaţii pot detecta prezenţa drogurilor în urină, însă sunt mai mult orientative.

„Testele pe care le facem noi sunt calitative, nu cantitative, şi nu ne spun clar care este drogul consumat. Mai mult, rezultatele pot fi fals pozitive sau negative. De exemplu, dacă pacientul a luat un simplu paracetamol, el iese pozitiv pentru hipnotice, întrucât acest medicament conţine o doză mică de acetilcisteină, care este trecută pe lista de droguri. Astfel, rezultatul este fals pozitiv”, declară medicul.

Tiberiu Brădăţan adaugă că 90% dintre pacienţi ajung la spital cu ambulanţa, chemată de persoanele din anturaj, de la care, de obicei, se află şi contextul în care s-a produs intoxicaţia. În majoritatea cazurilor este declarat, însă, consumul de etnobotanice, iar medicilor le vine foarte greu să facă diferenţa între cei care au apelat la astfel de plante halucinogene şi cei care au recurs la drogurile rafinate, cum ar fi cocaină, heroină sau ecstasy.

Îşi recunosc rar dependenţa şi evită să ceară ajutorul specialiştilor

”Unii declară o substanţă etnobotanică fiindcă ştiu că este la limita legalităţii, tocmai ca să mascheze consumul de droguri de mare risc. Am avut pacienţi care păreau mult mai gravi decât dacă s-ar fi intoxicat cu o banală plantă etnobotanică. Ultimul caz a fost chiar în această lună, când un tânăr s-a aflat pur şi simplu la pragul dintre viaţă şi moarte. El a ieşit pozitiv pentru barbiturice şi cocaină, dar n-a recunoscut ulterior decât consumul de etnobotanice. Pentru confirmarea drogului este nevoie de teste de sânge, care se lucrează numai în laboratoarele de toxicologie din anumite centre universitare. La astfel de cazuri, noi chemăm Poliţia Antidrog, care vine şi face o anchetă preliminară în spital, ia probele de sânge recoltate de noi şi le trimite la un Institut de medicină legală. Informaţiile cu privire la rezultatele analizelor nu mai ajung la noi”, spune medicul.

Nici Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava, înfiinţat din anul 2005, nu deţine date statistice elocvente. Aici sunt înregistraţi doar circa 30 de tineri, care, singuri, aduşi de părinţi ori deferiţi de alte instituţii (cum ar fi Poliţia, prin Serviciul de cercetări penale, Serviciul probaţiune de pe lângă Tribunalul Suceava sau Spitalul), au cerut ajutor pentru a scăpa de dependenţa de droguri.

„Din punctul nostru de vedere, am făcut maximul”

”Noi colaborăm foarte bine cu alte instituţii, pe partea de prevenire a consumului de droguri sau de deferire a cazurilor, dar pe noi nu ne-ar ajuta foarte mult evidenţele lor, în cazul în care le-ar avea. Pe noi nu ne interesează numărul consumatorilor, ci serviciile pe care putem să le oferim acestora, dacă ne cer ajutorul, adică acea consiliere şi evaluare psihologică, informarea şi cazul în sine. Fiecare persoană este unică în felul ei şi important este să ajungă să-şi rezolve problemele la un moment dat”, spune psihologul Simona Sidoriuc, şeful Biroului Antidrog din cadrul Centrului.

Ea adaugă că instituţia pe care o reprezintă luptă cu acest flagel şi prin acţiuni de conştientizare şi informare, derulate în şcoli, comunitate, familie, dar că rezultatele ar fi mai bune dacă resursele umane şi financiare nu ar fi atât de limitate.

„Comunicarea este cea mai importantă. De obicei tu vii cu informaţia, iar ei cu întrebările. Mai avem jocuri de rol, concursuri cu tematică, cum ar fi mesajul antidrog, care este un proiect naţional. Din punctul nostru de vedere am făcut maximul, având în vedere că dispunem doar de trei angajaţi, pe educaţie învăţământ, prevenirea criminalităţii şi psiholog. Am ajuns şi în acele zone izolate din judeţ, în care nu prea se fac activităţi. Totuşi, este utopic să lupţi fără să ai şi fondurile necesare. Ar fi mai bine dacă s-ar aloca mai mulţi bani în domeniul prevenirii consumului de droguri. S-ar putea face mult mai mult”, crede Simona Sidoriuc.

„Magazinele de vise” nu pot fi deocamdată închise

Poliţiştii spun că nu pot face prea multe în privinţa combaterii consumului de substanţe etnobotanice, atâta timp cât cele vândute acum pe piaţă sunt în sfera legală.  După ce, în luna februarie a acestui an, vechile droguri legale ce erau comercializate la „magazinele de vise” au fost interzise, acum pe piaţă sunt vândute altele, cu o compoziţie puţin modificată faţă de primele.

Inspectorul Tudor Costîn, şeful Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, ne-a declarat că în momentul de faţă în judeţ mai sunt deschise trei magazine care vând, pe timp de noapte, astfel de substanţe, două în Suceava şi unul în Fălticeni, însă la acestea nu s-a descoperit ceva în neregulă, în sensul că substanţele comercializate făceau parte din categoria celor care nu sunt interzise.

„În câteva săptămâni aşteptăm modificarea Ordonanţei care interzice aceste substanţe, în sensul de a cuprinde şi produsele vândute acum pe piaţă, iar numai atunci vom putea să combatem fenomenul cu mai multă eficienţă,” a precizat şeful Serviciului Antidrog, subliniind însă că în ultima perioadă „comerţul se face la geamul maşinii”, după ce clienţii contactează dealerul telefonic.

Fenomenul consumului de etnobotanice, în creştere

El a precizat că din rândul tinerilor ajunşi la Spital cu intoxicaţii, structura de combatere a crimei organizate efectuează cercetări doar în cazurile în care există indicii că pacienţii au consumat şi droguri din categoria celor interzise, existând mai multe cazuri de acest gen.

„Dacă ne raportăm la numărul intoxicaţilor ajunşi în ultima perioadă la spital, concluzia este că fenomenul este în creştere faţă de acum câteva luni de zile, de exemplu. Din păcate, unele din substanţele etnobotanice sunt mai nocive pentru organism chiar decât cocaina sau heroina”, a mai spus ofiţerul de poliţie.

Cea mai nocivă substanţă este de obicei cea comercializată sub formă de prafuri, trase pe nas, iar unii consumatori iau mai multe doze într-o seară, pentru a nu pierde senzaţiile pe care le oferă acestea. Aceste repetări ale dozelor atacă foarte puternic organele şi pot duce inclusiv la deces.

Cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 5,6% în Bucureşti, 1,3% în Transilvania, 1,1% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0,9% în Dobrogea şi 0,6% în Oltenia.