Chiar dacă nu reprezintă un pericol direct de infectare, mulţi angajatori întorc spatele tinerilor chiar în momentul când află că sunt purtători de HIV. În judeţul Suceava există peste 160 de bolnavi de HIV/SIDA, cei mai mulţi dintre ei fiind tineri infectaţi în sistemul sanitar deficitar din perioada 1987-1990. Majoritatea n-au reuşit să se angajeze în câmpul de muncă, fiind condamnaţi să se descurce cum pot cu o indemnizaţie de cel mult 300 de lei.
Doar două persoane seropozitive au reuşit să-şi găsească un loc de muncă
Asociaţia „Red Ribbon” din Fălticeni activează de cinci ani şi este unica organizaţie care reprezintă bolnavii de SIDA din judeţul Suceava. De un an asociaţia a demarat un proiect care urmăreşte facilitarea integrării socio-profesionale a persoanelor seropozitive. 12 tineri din judeţ, purtători de HIV, au beneficiat de cursuri gratuite de pregătire profesională pentru a putea beneficia de un post de muncă. Până la momentul actual doar două persoane au reuşit să-şi găsească un post de muncă, angajatorii găsind diverse pretexte pentru a-i refuza.
„În România există încă multe stereotipuri, va trebui să treacă mult timp ca să scăpăm de ele. Dintre cele 92 de persoane purtătoare de HIV din judeţ pe care le monitorizăm, doar câteva au reuşit să-şi găsească un post de muncă. Deocamdată avem doar două cazuri fericite când tinerii infectaţi au reuşit să se angajeze într-un atelier de prelucrare a lemnului şi în domeniul tehnologiilor informaţionale. Angajatorii din celelalte domenii sunt şi mai reticenţi. Aceasta în pofida Legii nr. 448 din 18 decembrie 2006, care prevede scutirea de impozite pentru angajatorii care încurajează integrarea profesională a persoanelor cu handicap, în această categorie intrând şi bolnavii de HIV/SIDA”, a declarat Dorina Vasile, preşedintele asociaţiei.
Nu i s-a permis să facă cursuri de engleză pentru că e purtătoare de HIV
Un caz relevant este cel al unei tinere din Fălticeni. După ce medicul de familie i-a eliberat o adeverinţă medicală unde era specificat că e purtătoare de HIV, Agenţia Locală din Fălticeni a Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Suceava i-a refuzat înscrierea la cursurile de engleză organizate de această instituţie.
„Sunt domenii, cum ar fi saloanele de manichiură şi pedichiură, cabinetele medicale, sectorul de alimentaţie publică unde angajaţii trebuie să prezinte testul HIV, iar dacă sunt diagnosticaţi pozitiv, nu au voie să lucreze. Însă sunt multe alte domenii unde ar putea lucra fără a exista vreun pericol pentru ceilalţi. E absurd să zici că un om n-are dreptul să înveţe engleza sau orice altă limbă pentru că e bolnav HIV/SIDA”, a mai adăugat Dorina Vasile.
Cinci burse pentru tinerii seropozitivi din Suceava la universităţile din ţară
Din cauza indemnizaţiei prea mici, majoritatea tinerilor seropozitivi nu-şi pot permite să urmeze o facultate. Datorită proiectului iniţiat de Asociaţia „Red Ribbon”, cinci tineri din judeţul Suceava au putut beneficia de burse speciale, atât la programul de licenţă, cât şi la masterat, la universităţile din Suceava, Iaşi şi Bucureşti.
„O altă problemă care-i împiedică pe tinerii seropozitivi să se angajeze este lipsa studiilor, majoritatea având doar opt clase. Am încercat să-i ajutăm pe câţiva dintre ei să facă studii superioare şi sperăm că ulterior vor reuşi să-şi găsească un post de muncă conform specializării”, ne-a spus Dorina Vasile.