Municipiul Suceava, primul pe ţară la obţinerea finanţărilor ca pol de dezvoltare urbană

Proiecte de aproximativ 28 de milioane de euro, vizând schimbarea la faţă a oraşului şi modernizarea infrastructurii, vor fi demarate de anul acesta în municipiul Suceava. Ultimele trei contracte de finanţare din cadrul programului Operaţional Regional, în valoare de 13 milioane de euro, au fost semnate ieri, la sediul Primăriei Suceava, de către primarul Ion Lungu şi ministrul secretar de stat Răzvan Murgeanu, reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Astfel, de ieri, municipiul Suceava este prima localitate din ţară care are aprobate finanţări pentru toate cele cinci proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, valoarea totală a acestora fiind de aproape 28 de milioane de euro.

“Semnarea acestor contracte de finanţare reprezintă un pionerat în România, pentru că este primul Plan Integrat de Dezvoltare Urbană care are toate contractele semnate. Nu mai există în ţară alte planuri de dezvoltare urbană realizate în întregime. În primul rând, este meritul Primăriei Suceava, pentru că a venit cu proiecte coerente şi făcute profesionist, încât colegii de la Agenţia de Dezvoltare Regională nu  au avut probleme în a le analiza şi propune spre finanţare, dar este şi meritul ADR Nord-Est, care este cel mai bun ADR din România, cu o rată de contractare care se apropie de 73%”, a declarat ministrul secretar de stat Răzvan Murgeanu.

Proiecte care vor schimba faţa Sucevei

Semnarea celor trei contracte, în valoare de 13 milioane de euro, din care zece milioane de euro sunt fonduri nerambursabile, a fost salutată de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care l-a felicitat pe primarul Ion Lungu pentru că s-a zbătut să atragă aceste finanţări foarte importante.

“Greul de abia acum începe, când trebuie să implementăm aceste proiecte. Durata de realizare a proiectelor diferă, de la 17 luni la 30 de luni, dar sunt convins că după realizarea acestor proiecte din PIDU faţa oraşului se va schimba, în special zona centrală”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu.

Primul şi cel mai important dintre cele trei proiecte a căror finanţare a fost aprobată ieri este cel de modernizare a zonei centrale a Sucevei, inclusiv de realizare a două parcări subterane, una cu o capacitate de 108 locuri şi alta cu 55 de locuri.

“La final vom avea o piaţetă modernă, civilizată, în centrul oraşului, care să poarte numele Ştefan cel Mare şi Sfânt. La reabilitarea pavajului pietonal vom folosi dale de granit cu o grosime de 8-10 cm, după caz, şi sunt convins că vor ieşi lucrări de calitate”, a precizat Lungu.

Al doilea proiect se referă la reabilitarea iluminatului public pe principala arteră de circulaţie, de la intrarea dinspre Fălticeni până la ieşirea spre Botoşani, care necesită montarea a 171 de stâlpi noi de iluminat, metalici, precum şi a 642 de corpuri de iluminat.

“Avem probleme cu iluminatul public în municipiul Suceava. Un lucru bun a fost că am cumpărat sistemul de iluminat public pe un preţ modic, de la E.ON Moldova, altfel nu am fi putut implementa acest proiect şi să facem modernizarea sa prin fonduri europene”, a adăugat edilul sucevean.

Cel de-al treilea proiect se referă la amenajarea Centrul Tradiţiilor Bucovinene, care va fi ridicat în zona Patinoarului Areni.

“Este vorba de o clădire cu demisol, parter, două etaje şi o mansardă, cu spaţii expoziţionale, dar şi de creaţie, pentru meşterii populari, la realizarea căreia suntem parteneri cu Consiliul Judeţean – noi avem 75% din finanţarea neeligibilă, iar CJ 25%. Rostul său este de a dezvolta mediul de afaceri şi de promovare a tradiţiile populare bucovinene”, a completat şeful municipalităţii sucevene.

Pentru ca o parte din aceste proiecte să poată începe chiar din această vară, în urma unor discuţii purtate ieri de primarul Ion Lungu cu conducerea firmei TMUCB, constructorul ISPA s-a angajat să finalizeze la sfârşitul lunii iulie lucrările care se suprapun cu construcţiile programate în PIDU pe zona centrală, strada Mitropoliei, Petru Rareş, Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri.