Ţigări cu fum de duty-free

Afacerile cu ţigări de contrabandă au luat o amploare deosebită la nivel naţional, iar Suceava se situează printre judeţele fruntaşe la acest capitol. O bună parte din cota de peste un miliard de euro, cu care bugetul de stat a fost păgubit anul trecut prin neplata taxelor şi accizelor aferente ţigărilor care au alimentat piaţa neagră din România, revine traficanţilor care au acţionat şi continuă să lucreze nestingheriţi în judeţul Suceava.

Încrengăturile sunt atât de numeroase şi puternice, încât nici o persoană importantă care susţine traficul cu ţigări nu a căzut vreodată.

În numărul de astăzi, dar şi în cele viitoare, Monitorul de Suceava va încerca să vă prezinte cine derulează aceste afaceri, cine sunt angajaţii statului care au legături în domeniul traficului cu ţigări şi cum sunt protejaţi aceştia de superiorii lor.

O scurtă prezentare

Ţigările de contrabandă ajung pe piaţa locală şi apoi în celelalte judeţe prin mai multe metode. Una din filiere este prin magazinele duty-free din Vama Siret, iar fumătorii cu pretenţii preferă ţigările aduse din aceste surse. Motivul? Calitatea tutunului ar fi mai bună în comparaţie cu cea folosită la fabricarea ţigărilor aduse din Ucraina sau Moldova, chiar dacă preţul pentru un pachet este uşor mai ridicat, cu aproximativ un leu.

A doua sursă prin care se alimentează piaţa neagră este cu ţigările aduse din Ucraina, prin Punctele de Trecere a Frontierei. În acest moment, în judeţul Suceava funcţionează doar un singur punct de tranzit între România şi Ucraina, la Siret, celelalte puncte, de la Izvoarele Sucevei, Ulma, Vicovu de Sus şi Climăuţi fiind închise temporar pentru finalizarea lucrărilor de amenajare la standarde europene.

Microbuze „agreate” atât de vameşi, cât şi de poliţiştii de frontieră, care pot verifica în trafic ce transportă fiecare maşină, aprovizionează constant piaţa neagră a ţigaretelor. Sunt aşa numitele ture bune din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, când microbuzele cu ţigări de contrabandă intră în ţară fără a fi verificate corespunzător.

În fine, a treia modalitate prin care este alimentată piaţa neagră este constituită din traficul pe fâşia verde. Baxurile cu ţigări sunt aduse până la graniţă de ucrainenii care fac parte din reţelele de traficanţi, iar de acolo marfa este preluată de români şi apoi distribuită către pieţele din judeţ şi din ţară. 

Peste 35.000 de pachete de ţigări vândute ilegal

Traficul de ţigări prin magazinele duty-free nu reprezintă un secret pentru nimeni, iar pentru vameşii de la Siret pare să fi devenit o chestiune uzuală, căreia nu-i trebuie acordată o atenţie prea mare.

Câteva controale inopinate ale echipelor Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Suceava au confirmat că în magazinele duty-free din Siret e raiul pe pământ.

În decurs de nouă luni, în perioada 1 septembrie 2009 - 25 mai 2010, echipele de control au călcat de 14 ori în aceste magazine. Rezultatul a fost unul previzibil.

„Ca urmare a acestor controale s-au aplicat nouă sancţiuni contravenţionale în cuantum de 294.000 de lei, s-au confiscat 360 pachete de ţigări, suma de 53.047 de lei reprezentând contravaloarea a 35.630 pachete de ţigări, şi s-au calculat taxe vamale, accize şi TVA în cuantum de 4.719  de lei. Actualmente se desfăşoară un control la unul dintre aceste magazine duty-free, în cadrul căruia s-au aplicat două sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 110.000 de lei şi s-a dispus confiscarea sumei de 53.047 de lei reprezentând contravaloarea celor 35.630 pachete de ţigări având  diverse mărci, urmând a se calcula şi impune plata drepturilor datorate bugetului de stat (taxe vamale, accize, TVA)”, este comunicatul laconic transmis de Biroul de Presă al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi, instituţie în subordinea căreia se află şi Direcţia Judeţeană Vamală Suceava.

Ce înseamnă aceste cifre seci

Ce înseamnă acest cifre seci pe care au dorit să le facă publice autorităţile vamale? Arată clar că în magazinele duty-free se acţionează extrem de eficient. Un singur magazin a reuşit să vândă în condiţii suspecte peste 35.000 de pachete de ţigări, dar proporţiile traficului cu aceste produse are valori care doar pot fi bănuite, niciodată cuantificate.

La un cartuş de ţigări vândut de acel duty-free către fiecare persoană care a tranzitat România spre Ucraina, prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, rezultă că au existat 3.500 de cumpărători. Surse autorizate din cadrul Direcţiei Judeţene de Operaţiuni şi Accize Vamale Suceava spun că aceste persoane au cumpărat ţigări din duty-free doar pe hârtie. În realitate, ţigările au fost scoase din magazin de administratori şi angajaţii acestora, în complicitate cu vameşii şi poliţiştii de serviciu de pe anumite ture, iar în acte au fost trecute numele unor persoane care apăreau în bazele de date din anii trecuţi.

Ştampila care trădează

În momentul când au pus la cale aceste tranzacţii folosindu-se de numele altor persoane, administratorii magazinelor duty-free din Siret au lucrat speculativ. Mai exact, după intrarea României în Uniunea Europeană, cetăţenii statului nostru nu mai sunt trecuţi în nici o bază de date a Poliţiei de Frontieră. Ori, asta însemna că o persoană putea apărea drept cumpărător de ţigări, şi eventual de băuturi alcoolice, în fiecare zi. Totuşi, există şi o urmă a tranzitării frontierei de către un cetăţean român, pe care cei din magazinele duty-free fie au ignorat-o cu bună ştiinţă, fie au crezut că nimeni nu va demara nici un fel de cercetare. „Urma” se numeşte ştampila pe care ucrainenii o pun pe paşaportul fiecărui român care trece în ţara vecină, şi din care reiese fără echivoc ziua şi ora la care „cumpărătorii” din magazinele duty-free au tranzitat frontiera.

„Cumpărător” cu paşaportul expirat

Din mulţimea „cumpărătorilor” fără ştiinţă am reuşit să stau de vorbă cu două persoane. Ion Arcălean, un pensionar sucevean onorabil în vârstă de 72 de ani, a călătorit de mai multe ori în Ucraina în cursului anului 2009. El şi soţia sa aveau rude în zona Cernăuţi şi au trecut destul de des prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Datele sale au rămas într-o bază de date şi au fost folosite ulterior. Bărbatul a aflat abia acum câteva săptămâni că a fost client fidel al magazinelor duty-free. Spre surprinderea sa, apare că a cumpărat ţigări şi în cursul acestui an.

„Paşaportul meu a expirat în decembrie 2009 şi apărea că am luat ţigări în ianuarie şi februarie 2010. Mi s-a spus că am luat ţigări la anumite date, dar am întrebat cum să fi luat eu, dacă nu aveam paşaport, că doar nu am zburat? Am fost şi eu grănicer şi ştiu cum se trece în altă ţară. În decembrie am fost de două ori, dar mi-a expirat paşaportul şi nu am mai făcut altul, aşa că nu am mai ieşit din ţară. Ce-s de vină eu?”, s-a întrebat Ion Arcălean.

Printre cumpărătorii din magazinele duty-free din Siret apare şi Viorica Arcălean. În vârstă de 63 de ani, femeia recunoaşte că anul trecut a mers în Ucraina de mai multe ori, dar neagă că ar fi cumpărat vreodată ţigări.

„Eu nu am cumpărat niciodată ţigări, ci doar cafea. Atunci mi s-au luat datele din paşaport şi poate că cineva le-a folosit după aceea. Nu am pentru ce lua ţigări, pentru că nimeni din familia noastră nu fumează”, a mărturisit Viorica Arcălean.

Identităţi furate

Numărul sucevenilor cărora li s-au furat identităţile este cu mult mai mare. Pentru a justifica vânzările ilegale de ţigări, vânzătorii şi administratorii magazinelor duty-free din Siret s-au folosit fără scrupule de datele de identificare ale oamenilor care au trecut frontiera dinspre România spre Ucraina. În acest fel, traficului cu ţigări din duty-free i-a fost dat aspectul de legalitate. Este un fenomen care a produs şi continuă să producă sume importante, o industrie ilegală şi extrem de profitabilă, în care legea tăcerii a ajuns la rang de virtute.