Asistenţă socială pe bani europeni

Asistenţa socială pentru copii, dar şi pentru adulţi se face în judeţ mai mult cu bani europeni, pe bază de proiecte. Un exemplu în acest sens este proiectul de la Fălticeni finalizat la sfârşitul lunii martie, pe baza căruia s-a deschis Centrul de zi şi de noapte pentru copiii străzii. Valoarea totală a proiectului a fost de 405.957 de euro, din care 185.332 de euro a fost finanţare din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar 6.123 de euro au fost suportaţi de Consiliul Judeţean Suceava. Contravaloarea clădirii a fost de 214.502 euro.

„Copiii străzii beneficiază în acest centru de consiliere, îndrumare şcolară şi, pe baza unei anchete sociale, se vor căuta soluţii pentru problemele copiilor care ajung în centru, copii de pe stradă”, ne-a declarat Liviana Enea, purtătorul de cuvânt al Protecţiei Copilului Suceava.

Sprijin pentru minorii de pe stradă

Adăpostul are o capacitate de 12 locuri, dar de serviciile sociale ale adăpostului beneficiază circa 40 de copii pe an. Cu acest serviciu, Protecţia Copilului Suceava încearcă să depăşească nevoile de bază ale copiilor străzii, hrană şi adăpost. Beneficiarii Centrului de zi şi de noapte „Lizuca” sunt copii cu vârste între 3 şi 18 ani care se află în stradă şi au părinţii cu domiciliul pe raza judeţului Suceava. Centrul „Lizuca” s-a construit prin reabilitarea Centrului de plasament „Dumbrava minunată” din Fălticeni, desfiinţat în anul 2002.

O nouă şansă pentru bătrâni

La Todireşti se va înfiinţa Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică „O nouă şansă”, de serviciile căruia vor beneficia 50 de bolnavi de la Costâna. Proiectul este finanţat de Banca Mondială şi este o continuare a proiectului PHARE derulat în perioada 2005 – 2007, care a avut ca prioritate înfiinţarea unei locuinţe maxim protejate în Mitocu Dragomirnei.
Bugetul proiectului este de aproximativ 985.672 euro. Consiliul Judeţean Suceava şi-a dus aportul cu o cofinanţare în valoare de 90.000 de euro.
„Scopul proiectului <O nouă şansă> este acela de a crea condiţii de îngrijire şi de recuperare mai bune, în acord cu gradul de handicap psihic al fiecărei persoane adulte care va beneficia de pe urmele acestui proiect şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială pentru beneficiarii de la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică Costâna. Noul centru va dispune de o clădire amenajată la standarde europene”, a declarat Liviana Enea.

Un centru pentru femeile agresate

Un alt proiect european pe asistenţă socială aşteaptă avizul consiliului interministerial, pentru a putea fi derulat la Gura Humorului.

Este vorba de înfiinţarea Centrului pentru victimele violenţei în familie. Noua structură va funcţiona în clădirea vechiului Centru de plasament „George Sidorovici” (etajul I), desfiinţat în anul 2002 printr-un proiect PHARE. Clădirea va fi dotată cu echipamente şi mobilier necesare găzduirii temporare a persoanelor aflate în dificultate pe o perioadă determinată de la şapte la 90 de zile, până la maximum 180 de zile. În cadrul Centrului se vor amenaja cabinete pentru consiliere psihologică, consiliere juridică şi asistenţă socială. Centrul va avea o capacitate de 12 locuri.

Agresor, după ce a trăit într-un mediu conflictual

După cum ne-a declarat Liviana Enea, „scopul proiectului presupune acordarea asistenţei, suportului şi consilierea victimelor violenţei în familie, care se confruntă cu dificultăţi sociale şi economice, sprijinirea integrării lor sociale şi identificarea unor soluţii de perspectivă”. Proiectul „Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie” este în valoare totală de 172.508 euro, din care 109.000 de euro, finanţare prin Programul de Incluziune Socială. La realizarea proiectului, Consiliul Judeţean Suceava contribuie cu 11.500 de euro şi va acoperi costurile de funcţionare a Centrului pe o perioadă de şase ani.

Asistenţii sociali din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilul Suceava, care merg pe teren şi sunt primii care ajung la familiile în care femeile şi copiii sunt agresaţi, ne-au povestit că de multe ori, „agresorii recurg la violenţa psihică, ameninţă, ţinând în teroare pe cei din familie”. Mamele, în multe cazuri, îşi iartă agresorul, pentru că se gândesc că nu se vor descurca singure şi nu-şi vor putea întreţine copiii. Copiii care îşi văd mamele bătute de soţi pot deveni agresori la maturitate.

„S-a întâmplat, ca la adolescenţă, acei copii care au trăit într-un mediu conflictual să fie agresivi chiar cu mamele care, atunci când erau mici, îi apărau de violenţa taţilor”, ne-a mai explicat un asistent social.