Modelul belgian în asistenţă socială, exemplu pentru suceveni

La invitaţia Asociaţiei Blijdorp Belgia, respectiv a preşedintelui Herman Rupus, conducerea Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului Suceava a vizitat, în perioada 21 – 27 aprilie, instituţii pentru tineri aflaţi în dificultate, centre pentru copii şi adulţi bolnavi din Belgia, dar au avut şi întâlniri cu autorităţi locale din mai multe oraşe belgiene, unde îşi desfăşoară activitatea Asociaţia Blijdorp.

Scopul vizitei în Belgia, după cum ne-a spus Nicoleta Daneliuc, director adjunct al Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, a avut ca obiectiv principal „întărirea legăturilor cu Consiliul de Administraţie al Blijdorp, precum şi preluarea modelelor de bune practici în asistenţă socială din această ţară”.

275 de angajaţi, la 135 de copii cu handicap grav

Delegaţia română care s-a deplasat în Belgia, formată din directorul general al Protecţiei Copilului Suceava, Florin Tărnăuceanu, directorul adjunct Nicoleta Daneliuc, preşedintele Asociaţiei Blijdorp România, Ivan Ionel, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, a vizitat Centrul Blijdorp Buggenhout, centrul de zi pentru copilul cu handicap, unde sunt internaţi 135 de copii cu handicap grav, care au regim de semi-internat. Unii dintre ei pot fi cazaţi până la trei săptămâni în centru, dacă familia solicită acest lucru.

„În centru lucrează cu copilul 275 de angajaţi, cu tot cu cei care sunt plătiţi de învăţământ, adică 50 de persoane. Asistenţa socială în Belgia este de natură privată, dar şi cu finanţare de la guvern şi de la comunitatea locală”, a mai explicat directorul adjunct Daneliuc.

Carte de muncă pentru persoane cu handicap

Delegaţia română a mai vizitat Centrul AROP, cu ateliere protejate pentru persoanele cu handicap, o clădire care adăposteşte la subsol linii întregi de asamblare, etichetare, împachetare. AROP are angajate persoane cu handicap cu carte de muncă şi încheie contracte cu diverse firme pentru o serie de operaţiuni: asamblare biciclete, inscripţionări, etichetare, sortare, ambalare etc.

Specialiştii români au vizitat şi Organizaţia „Kindervreud”, un centru pentru tineri cu probleme educaţionale, dar şi copii aflaţi în situaţie de risc sau abandon familial.

„Centrul are în ocrotire 45 de tineri, de la 0-20 ani, cu diverse probleme: din familii dezorganizate, copii abandonaţi în spitale, cu probleme psihiatrice, abuz emoţional sau fizic, cazuri de agresiune sexuală, probleme psihiatrice, dependenţă de alcool, droguri, abandon şcolar, copii rămaşi fără reprezentant legal etc. Aceşti copii sunt admişi în centru pe baza sentinţei Tribunalului,

a Comitetului pentru tineret cu probleme, care este similar Comisiei pentru Protecţia Copilului de la noi. În cadrul acestui comitet participă şi voluntari”, ne-a mai explicat Daneliuc.

Copiii şi tinerii din centru sunt ajutaţi să-şi schimbe comportamentul,  sunt consiliaţi pentru soluţionarea problemelor, educaţie individuală şi în grup (formală şi nonformală), îndrumare pentru identificarea unui loc de muncă, supraveghere specializată a copiilor care au comis fapte penale, dar nu răspund penal. Beneficiarii centrului sunt organizaţi pe grupe de copii aflaţi la pubertate, grupe de adolescenţi şi sunt pregătiţi pentru a locui individual.

Familii ocrotitoare, pentru cei mici

„Se urmăreşte reintegrarea în familie, după  parcurgerea unui program de consiliere a părinţilor şi copiilor. Pentru copiii cu vârste mici se identifică familii ocrotitoare (similar asistentului maternal profesionist de la noi). Copiii sunt pregătiţi pentru o viaţă independentă. Au tineri care stau de mai mulţi ani în centru, nefiind identificată o alternativă. Acest proiect a fost acreditat din anul 1973 şi primeşte finanţare (subsidii) de la Ministerul Bunăstării şi Familiei”, ne-a mai explicat Nicoleta Daneliuc.

Delegaţia română a vizitat şi Centrul Blijdorp Baleunis şi Centrul Blijdorp Sint-Rochus, două centre de zi pentru adulţi cu dizabilităţi. Adulţii beneficiază, în aceste centre, pe lângă serviciile de recuperare şi socializare, de posibilitatea de a se simţi utili prin participarea, în funcţie de aptitudini, la diverse activităţi în ateliere protejate.