Prezenţă masivă la cea de-a doua campanie “România prinde rădăcini” desfăşurată în judeţul Suceava, la finele săptămânii trecute. Aproape 1.400 de voluntari au dat curs invitaţiei de a participa la împădurirea unei suprafeţe de 6,7 hectare de teren de pe care pădurea a dispărut, fiind doborâtă de vânt în 2002, pe un teren al Primăriei Sadova.
Cea mai mare parte a voluntarilor care s-au ocupat de împădurirea pantelor muntoase de pe Plaiul Ioanei, canton din cadrul Ocolului silvic Pojorâta, au fost silvicultorii suceveni – aproximativ 700, care s-au ocupat de cele mai dificile pante, unele cu o înclinare de peste 50 de grade, unde acţiunea de plantare nu era doar foarte dificilă, ci chiar periculoasă.
Viperele şi căderile de bolovani, pericole pentru voluntari
Cele mai mari pericole cu care s-au confruntat voluntarii care au repopulat Plaiul Ioanei cu puieţi de molid şi larice au fost alunecările de teren, căderile de pietre şi viperele care se încălzeau la soare.
Dacă unii dintre voluntari au dat nas în nas cu şerpii de pe munte, fără incidente neplăcute, în schimb, o panică generală a provocat-o rostogolirea unui bolovan mare şi negru chiar din creasta muntelui spre bază, unde zeci de oameni trudeau de zor să planteze viitorii arbori care vor stabiliza terenul şi căderile de pietre.
Imediat au început să răsune strigătele de avertizare, care le vesteau celor care stăteau în calea pericolului rostogolitor să se ferească, mai ales că şi alte pietre puteau fi antrenate în cădere.
Din fericire, alarma s-a dovedit a fi una falsă, după ce obiectul rostogolitor s-a oprit într-un trunchi de arbore, dovedindu-se că bolovanul care a băgat spaima în zeci de oameni era doar geanta unui voluntar neinspirat, care s-a avântat spre culme, fără să ţină cont de avertismentul dat, să nu se lucreze pe parcelele de deasupra decât după ce se eliberau cele de dedesubt.
VIP-urile s-au întrecut în a planta cât mai mulţi arbori
O prezenţă notabilă în rândul voluntarilor care au răspuns acţiunii iniţiate de Realitatea TV, cu sprijinul Regiei Naţionale a Pădurilor, iar în acest caz, cu cel al Direcţiei Silvice Suceava, a fost cea a Jandarmeriei Suceava, care s-a prezentat cu aproape 70 de voluntari, precum şi a Poliţiei Suceava, cu alţi 20 de oameni, condiţia fizică bună permiţându-le să facă plantări pe zonele cu pante periculoase.
Pompierii s-au dovedit a fi de asemeni un sprijin binevenit şi bine organizat şi s-au ocupat de împădurirea zonelor pustiite de arbori de natura capricioasă.
La această acţiune nu au lipsit nici personalităţile politico-administrative ale judeţului, de la preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul Sorin Arcadie Popescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Valerian Solovăstru, senatorul Sorin Fodoreanu, deputatul Cătălin Nechifor, directori de instituţii, precum şeful Direcţiei Silvice Suceava, Mihai Miheţiu, şeful Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava, Petrea Dulgheru, şi directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu.
Acţiunea de plantare s-a transformat într-un fel de competiţie colegială între trei silvicultori ale căror decizii influenţează prezentul şi viitorul judeţului Suceava şi nu doar al său – Gheorghe Flutur, Sorin Popescu şi Valerian Solovăstru, care, cot la cot, au plantat zeci de arbori, cu îndemânarea şi precizia dată de experienţa în domeniu.
Fiecare din cei prezenţi la acţiunea de împădurire a primit plăcuţe cu numele său, pe care să le pună la baza arborilor plantaţi, astfel încât, când vor reveni, să îi găsească mai uşor.
17.500 de molizi şi larice – viitoarea pădure tânără a Sadovei
Pentru sutele de elevi din Câmpulung Moldovenesc şi localităţile din jur, acţiunea de plantare a fost o ocazie de a ieşi în natură, de a face ceva util dar a se şi distra, în vreme ce şi o parte din localnici au ales să vină să dea o mână de ajutor, unii din ei venind îmbrăcaţi în port popular, precum străbunii lor, când au plantat pădurea doborâtă între timp de furtună.
În aproape şase ore de muncă asiduă, cei 1.400 de voluntari au plantat 17.500 de puieţi de molid şi larice, oferiţi de Direcţia Silvică Suceava şi repartizaţi în proporţie de 60% - 40%, pentru a oferi rezistenţă în faţa intemperiilor viitoarei păduri, urmând ca în câţiva ani rezultatele muncii lor să fie vizibile prin apariţia unei păduri tinere, care va fi de folos nu doar lor, ci şi generaţiilor viitoare.