S-a ales praful din ancheta „otrăvurilor” de la Fălticeni

Îşi mai aminteşte cineva de poluarea cu cianuri de la Metadet? Cred că foarte puţini oameni ar mai putea oferi amănunte despre dezastrul ecologic din ianuarie 2001. A fost un subiect intens dezbătut în ziare şi la televiziuni la acea vreme, după care s-a aşternut liniştea. Într-un final s-a aşternut şi praful peste anchetă.

În timp ce miile de file din dosar încep să se îngălbenească în beciurile Tribunalului Suceava, concluzia anchetei care s-a întins pe aproape un an jumătate şi a implicat un efort considerabil, uman şi financiar, este clară: nici un vinovat şi nimeni care să plătească daunele pentru poluarea cu cianuri. Un eşec lamentabil, aşa cum sunt multe altele, şi care denotă cum nu ştie statul român să-şi apere interesele şi să aibă grijă de mediul înconjurător.

Firul unei anchete eşuate

Imediat după sesizarea poluării cu cianuri, provenite de pe platforma fostei fabrici Chimia Fălticeni, redenumită Metadet după 1990, instituţiile statului s-au repezit ca vulturii asupra cadavrului. Agenţia pentru Protecţia Mediului, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul Militar Bacău, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Suceava, sunt doar câteva dintre instituţiile implicate în rezolvarea misterului poluării cu cianuri, care a avut ca rezultat moartea a zece oi şi a câtorva tone de peşte (n.a. – nimeni nu a putut stabili cu certitudine cantitatea reală, dar asociaţiile de profil au estimat că este vorba de peste 150 de tone de peşte otrăvit) şi spitalizarea a 232 de oameni care au suferit intoxicaţii ca urmare a consumului de peşte infestat.

Desfăşurarea impresionantă de forţe s-a finalizat în aprilie 2002, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care a avut ca urmare trimiterea în judecată a două persoane: inginerul Petru Humeniuc, acuzat de infracţiuni la protecţia mediului şi infracţiuni la protecţia apelor, şi Laurenţiu Popescu, administratorul SC Dalex SRL Iaşi, una dintre firmele care se ocupa cu dezmembrarea rezervoarelor cu cianuri de pe platforma Metadet Fălticeni.

În final, pentru Laurenţiu Popescu totul s-a încheiat după ce judecătorii au constatat că a intervenit prescripţia faptelor, în timp ce Petru Humeniuc, fost inginer chimist la Metadet şi apoi colaborator al firmelor care se ocupau cu lichidarea societăţii fălticenene, a fost achitat.

Cam acesta este rezumatul unei anchete care a demarat în ianuarie 2001 şi s-a finalizat în 2007 printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Alba Iulia.

Implicarea pompierilor, muşamalizată de Parchetul Militar?

Din analizele de laborator efectuate în ianuarie 2001 s-a stabilit că s-au deversat prin staţia de epurare a Goscom circa 40 de kg de ion cian, echivalentul a 130 de kg de acetoncianhidrină pură, iar pe o altă cale în jur de 310-360 kg de ion cian, echivalentul a 1.013-1.176 de kg de acetoncianhidrină.

Ultimul aspect a dus la concluzia că cianurile au fost deversate cu ajutorul maşinilor de pompieri. În rechizitoriul întocmit în aprilie 2002 se arată că în sistemul de aspiraţie a mai multor autospeciale de pompieri s-a depistat prezenţa ionului cian. Ciudată a fost şi ancheta procurorilor militari, fapt menţionat în actul de sesizare a instanţei.

„Parchetul Militar Bacău nu a administrat probe din care să rezulte în mod cert că pompierii militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Fălticeni nu au transportat cu autospecialele militare cianuri de pe platforma de sinteză a SC Metadet SA Fălticeni. De fapt, Parchetul Militar Bacău, în perioada 3 mai  - 17 septembrie 2001, nu a efectuat nici un act de cercetare penală (excepţie făcând doar acel proces de cercetare suplimentară la faţa locului), care să aibă drept scop lămurirea, pe bază de probe ştiinţifice, a implicării sau neimplicării pompierilor militari la săvârşirea infracţiunii de poluare a mediului”, se arată în concluziile procurorului care a anchetat acest caz.

Humeniuc se consideră ţap ispăşitor

Arestat în ianuarie 2001 şi eliberat în iunie acelaşi an, inginerul Petru Humeniuc a fost considerat principalul vinovat pentru poluarea de la Fălticeni. Achitat la finalul procesului, bărbatul s-a îndreptat împotriva statului român, solicitând despăgubiri materiale şi morale. Printr-o soluţie rămasă definitivă şi irevocabilă în toamna anului trecut, Petru Humeniuc trebuie să primească despăgubiri de peste 2,1 miliarde de lei vechi.

La nouă ani de la imensul scandal în care a fost implicat, Petru Humeniuc nu vorbeşte cu presa decât după ce obţine acordul avocatului său. Acum angajat al Consiliului Judeţean Suceava, în funcţia de consilier pe probleme de implementarea proiectelor de deşeuri, Humeniuc vorbeşte despre episodul din 2001 cu o voce tremurândă.

„Au fost lucruri murdare şi trebuia găsit un ţap ispăşitor. Pentru mine a fost o perioadă ...”,reuşeşte să spună bărbatul înainte ca emoţiile să-l copleşească, iar lacrimile să i se adune în ochi.

După ce îşi revine, mărturiseşte că nu s-a considerat vinovat nici un moment şi crede că fără ajutorul familiei şi al prietenilor ar fi trecut mult mai greu peste ancheta care i-a marcat viaţa.

„Am venit să dau o declaraţie şi m-au arestat. M-am simţit umilit şi neputincios, mai ales că eu nu lucram în zona rezervoarelor de unde s-a scurs cianura, ci sus, în fabrică”, şi-a amintit Petru Humeniuc.

Când vine vorba de despăgubirile pe care le-a primit, fostul inginer de la Metadet este ferm: „Nu acoperă nici pe departe suferinţele pe care le-am îndurat”.

AJVPS-urile au cerut daune de cinci miliarde de lei vechi. Nu au primit nimic

În procesul care a început în toamna lui 2002 s-au constituit părţi civile atât proprietarul celor zece oi care au murit după ce au băut apă cu cianură din apropierea rezervoarelor de la Metadet, dar şi trei Asociaţii Judeţene ale Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

AJVPS Suceava a estimat că mortalitatea piscicolă de pe pârâul Şomuz şi pe râul Siret a fost de circa 40 de tone şi, în consecinţă, a cerut daune de 1,2 miliarde de lei vechi. Cantitatea de peşte mort pe secţiunea râului Siret care străbate judeţul Iaşi a fost estimată la 30 de tone, iar despăgubirile solicitate s-au ridicat la suma de 1,375 miliarde de lei vechi. AJVPS Roman a venit cu cifrele cele mai mari: 86,15 tone de peşte mort şi despăgubiri de 2,446 de miliarde de lei vechi.

Singurul care a avut câştig de cauză în urma acestui proces a fost proprietarul celor zece oi, care a primit 10 milioane de lei vechi şi a renunţat la alte pretenţii. În schimb, AJVPS-urile au rămas cu buza umflată în lipsa unor vinovaţi.

Metadet-ul, o ruină

Soarta fostei societăţi Metadet Fălticeni a avut acelaşi traseu cu al dosarului penal întocmit în perioada 2001-2002: s-a ales praful. Din depărtare, fosta societate chimică arată ca un monstru schilod.

Ca o ironie a sorţii, la una dintre intrările de odinioară, pe un stâlp stă scris: „Proprietate privată. Accesul interzis”. În realitate, pe poarta larg deschisă intră cine vrea şi când vrea. Copaci răsăriţi miraculos dintre betoane şi cianuri încep să umple peisajul sinistru de la Metadet. Undeva în depărtare, câteva hale care par a avea un stăpân. Este o făbricuţă de prelucrare a lemnului, mutată pe platforma Metadet acum vreo trei ani. Oamenii de aici nu ştiu prea multe despre trecutul societăţii. Mă îndrumă către o altă firmă care s-a deschis în incinta fostei fabrici de chimie. Am norocul să-l întâlnesc pe un fost director al unităţii. Omul este administratorul unei firme de detergenţi şi produse chimice, dar nostalgia trecutului nu-i dă pace.

„Aşa a fost ordinul la acea vreme, să se distrugă industria chimică din România. Şi asta chiar dacă noi eram cei care ţineam exportul în spate, şi nu agricultura”, spune liniştit bărbatul.

Nu vrea să-i apară numele în ziar, dar e de părere că industria chimică românească nu era un mare poluator. „Am ceva la plămâni, dar nu de la substanţele chimice, ci pentru că am organismul slab. Am lipsă şi câţiva dinţi, pentru că i-am scos eu. Deci, nu sunt probleme deosebite dacă lucrezi în industria chimică”, concluzionează fostul director al Chimia Fălticeni.

Localnicii cred că solul este încă plin de otrăvuri

Chiar dacă la Metadet Fălticeni nu se mai produce nimic de ani de zile, localnicii sunt sceptici cu privire la acţiunile de ecologizare. Dumitru Varganici îmi arată câteva mormane de pământ descărcate peste fostele bazine de decantare ale societăţii.

„Au venit pompierii în urmă cu mai mulţi ani şi au băgat nişte clor. Cât au băgat, cât au furat, doar ei ştiu. Apoi au rămas găurile alea care miroseau îngrozitor şi au fost nevoiţi oamenii să pună gunoi pentru a le acoperi”, a povestit Dumitru Varganici.

Nici în ceea ce priveşte locul unde au fost rezervoarele cu cianuri lucrurile nu sunt prea clare pentru oamenii locului. „Eu am un frate care a lucrat la pompieri şi mi-a spus că în pământ mai este un rezervor de beton în care s-au scurs substanţe toxice. Măcar bine că au pus pământ şi au acoperit totul”, a spus Toader Ştefanovici.

Cert este că pe locul unde acum 9 ani se producea unul dintre cele mai grave accidente ecologice din judeţul Suceava acum oile pasc şi nu mor, aşa cum s-a petrecut în ianuarie 2001. Totuşi, accidente mai există.

„Nu au astupat toate gropile de acolo şi mi-a căzut o dată un berbec şi altădată un miel. Eu cred că mai sunt şi gropi cu otravă, dar poate nu s-o mai întâmpla să-mi moară oile”, şi-a spus dorinţa Viorica Adumitroaie.