5.000 de hectare din fostele păduri ale Prinţului Nicolae, solicitate de Prefectura Suceava

Prefectura Suceava a solicitat Regiei Naţionale a Pădurilor 5.000 de hectare de pădure, pe raza Ocoalelor Silvice Broşteni şi Crucea, pentru a putea pune în posesie foşti proprietari de teren cu vegetaţie forestieră, care şi-au câştigat drepturile la instanţele de judecată.

La această oră, pe probleme de fond funciar, în judeţ sunt 459 de hotărâri judecătoreşti care nu au fost puse în aplicare, pentru o suprafaţă totală de 2.915 ha, din care 2.460 ha teren forestier. La acestea se adaugă alte 131 de hotărâri ale Comisiei judeţene de fond funciar, la care a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 2.243,22 de hectare, din care 1.766,93 ha pădure, dar cu care proprietarii nu au fost puşi în posesie. La teren agricol, trebuie rezolvată situaţia pentru 454,74 hectare obţinute prin hotărâri judecătoreşti şi 476,28 ha prin hotărâri ale Comisiei judeţene de fond funciar. Aceste hotărâri nu au fost puse în aplicare până acum deoarece pe raza judeţului nu mai există teren agricol disponibil, motivează autorităţile locale.

În aceste condiţii, Comisia judeţeană de fond funciar a solicitat Agenţiei Domeniului Statului (ADS) să-i pună la dispoziţie suprafaţa necesară, din cele 1.000 de hectare pe care le mai are în judeţul Suceava, pe raza localităţilor Dorneşti, Frătăuţii Noi, Bilca, Horodnic de Jos, Gălăneşti, Bălcăuţi, Ilişeşti, Moara, Liteni, Hîrtop, Preuteşti, Vultureşti, Suceava, Todireşti, Dorna Candrenilor şi Fălticeni.

La păduri situaţia este mai specială, deoarece Direcţia Silvică Suceava nu are disponibilă decât suprafaţa de 300 ha, fragmentată în parcele mici, pe toată raza judeţului. În plus, o modificare a Legii 1/2000 stabilită prin decizia nr. 652 a Curţii Constituţionale în 2009 nu permite să se atribuie foştilor proprietari terenuri care au aparţinut statului, ci doar terenuri nerevendicate de foştii proprietari.

De aceea, autorităţile judeţene s-au orientat spre fostele păduri ale Prinţului Nicolae, în suprafaţă de circa 40.000 de hectare, pe raza ocoalelor silvice Crucea şi Broşteni. Aceste păduri nu au fost revendicate de nepotul Prinţului Nicolae, Mircea Grigorie, ci de fiul acestuia din urmă, Paul de România (Lambrino). La data depunerii cererii de retrocedare, în 2006, Mircea Grigorie era în viaţă. Atât Comisia Judeţeană, cât şi instanţele de judecată din România au respins definitiv şi irevocabil cererea Prinţului Paul. Prin testamentul din 1972, Prinţul Nicolae a lăsat soţiei sale, Thereza de Hohenzollern, născută Figueira de Mello, „întreaga avere prezentă şi viitoare, oriunde s-ar afla aceasta”. Din certificatul de moştenitor unic din 1980, încheiat în străinătate, reiese clar că Principesa Thereza este unic moştenitor al Prinţului Nicolae, legatar universal. Principesa a murit în 1997, iar fiul său, Andres Boulton de Mello, cu domiciliul in Caracas-Venezuela, se pare că ar fi vândut drepturile sale succesorale prinţului Paul de România. Prinţul Paul deţine un contract de vânzare-cumpărare întocmit în statul Colorado şi semnat de Andres J. Boulton de Mello, "sub jurământ", în data de 7 septembrie 2005, potrivit căruia suma plătită pentru drepturile fiului Terezei de Mello a fost de 10.000 de dolari.

Pentru 5.000 de hectare de pădure din această moştenire Prefectura Suceava aşteaptă răspunsul Regiei Naţionale a Pădurilor.