Ce riscuri sunt pentru suceveni în eventualitatea unei noi explozii la Cernobâl

Anunţul fostului şef al comisiei parlamentare ucrainene privind explozia nucleară din 1986 de la Cernobâl, Vladimir Ivorivski, potrivit căruia sarcofagul de beton care acoperă cele 200 de tone de magmă radioactivă poate ceda oricând, ar trebui luat în considerare şi de autorităţile din România.

"Starea sarcofagului de la Cernobâl este critică. Doamne fereşte de un cutremur de 5-6 grade pe scara Richter, capacul metalic de deasupra celui de-al patrulea reactor va cădea, deoarece nu este bine fixat. Vom avea atunci o explozie de o forţă uriaşă, mai devastatoare decât precedenta catastrofă de la Cernobâl", a avertizat Ivorivski, potrivit căruia "există un pericol enorm la adresa Ucrainei, dar şi a Rusiei şi a celorlalte ţări vecine", a declarat Ivorivski, citat de Novîi Reghion.

Contactat telefonic, fostul şef al Agenţiei Nucleare din România, dorneanul Valică Gorea, a confirmat că la Cernobâl ar putea apărea probleme care se vor repercuta şi asupra României, în special asupra judeţelor din Moldova.

„Va fi ca într-un război chimic”

„Acolo e un cocteil îngrozitor. Este posibil ca sistemul de protecţie, acel sarcofag, gândit de sovietici în urmă cu 24 de ani, să fi devenit fragil şi să crape, iar cea mai mică fisură ar elibera o presiune extraordinară, cu un efect mult mai devastator decât explozia din 1986”, a opinat Valică Gorea.

Acesta a arătat că este greu de spus unde va ajunge norul radioactiv, dar a mărturisit că Suceava, Iaşi, Botoşani şi celelalte judeţe din Moldova prezintă un grad de expunere mai mare decât restul ţării.

„Noi ca stat ar trebui să cerem o comisie internaţională de anchetă pentru a afla ce se întâmplă la Cernobâl cu exactitate. Cele mai periculoase substanţe şi gaze care se pot răspândi în cazul unui nedorit accident sunt radon, iod, stronţiu, cesiu, plutoniu etc. Există instrucţiuni cum se acţionează în astfel de situaţii, cum se protejează oamenii, animalele şi sursele de apă. Oricum, va fi ca într-un război chimic, pe care nimeni nu-l doreşte. În 1986, autorităţile române de la acea vreme nu au spus nimic, dar situaţia a fost destul de critică”, a declarat Valică Gorea.

Accidentul nuclear de la Cernobâl, în cifre seci

Ziariştii de la „Adevărul” au făcut o scurtă radiografie a ceea ce s-a petrecut acum 24 de ani şi ce s-a întâmplat ulterior la Cernobâl. Potrivit acestui material de presă, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobâl, din nordul Ucrainei, a explodat la 26 aprilie 1986. În urma accidentului au căzut de 400 de ori mai multe precipitaţii radioactive decât după bomba de la Hiroshima.

Reziduurile radioactive aruncate în aer au acoperit întreaga Europă, însă cele mai afectate state au fost Rusia, Belarus şi Ucraina. Potrivit unui bilanţ al Ministerului Sănătăţii din Ucraina, 4.822 de ucraineni, copii sau adolescenţi în momentul catastrofei, au fost operaţi între 1986 şi 2007 pentru cancer la glanda tiroidă, consecinţă a radiaţiilor.

Acum la Cernobâl este o Zonă Interzisă de aproximativ 27 de kilometri de jur-împrejurul centralei, unde nimeni nu are voie să locuiască. Totuşi aproximativ 10.000 de bătrâni cu vârste cuprinse între 60 şi 90 de ani trăiesc în perimetrul interzis. Se estimează că zona se va decontamina după 20.000 de ani.

Potrivit unui raport din 2005 al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, urmările asupra oamenilor au fost: 600.000 de oameni au fost expuşi la elemente radioactive, sunt estimate 4.000 de cazuri de cancer ca urmare a expunerii la radiaţii, 50 de oameni au murit imediat.

Centrala de la Cernobâl, care mai avea un reactor aflat încă în funcţiune, a fost închisă în decembrie 2000. Autorităţile au consolidat în 2005 sarcofagul de beton care acoperă circa 200 de tone de fostă magmă radioactivă formată din combustibil nuclear. Un nou sarcofag, din oţel, ar trebui să fie construit până în 2014. Potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 95% din combustibilul nuclear aflat în centrală la momentul exploziei din 1986 se află şi acum în adăpostul din beton.

SUA au oferit Ucrainei 250 milioane de dolari pentru asigurarea securităţii la centrala atomo-nucleară de la Cernobâl, conform unei declaraţii comune a preşedinţilor american şi ucrainean din 14 aprilie 2010.