Cunoscutul scriitor Cătălin Mihlueac, colaborator al „Monitorului de Suceava”, şi-a lansat un nou volum de proză, intitulat „Zece povestiri multilateral dezvoltate”, volum publicat de prestigioasa editură „Cartea Românească”. Aşa cum se poate intui şi din titlu, volumul cuprinde zece povestiri din defuncta societate socialistă, „animate de ochiul de soldat <Svejk> al autorului”, după cum se menţionează în prezentarea pe care editura o face volumului. În aceeaşi prezentare se mai spune că „Fără a se suprapune tematic peste creaţiile literare şi cinematografice despre comunism apărute deja, prozele aduc în atenţie eroi şi situaţii noi: recitatorul de versuri omagiale care scrie în jurnalul propriu poezii - pamflet la adresa Conducătorului, grănicerul care torturează fugarii spre Occident, fotbalistul care îşi escrochează coechipierii, vânzându-le deodorante contrafăcute. Alte personaje – de exemplu, directorul unui combinat de creştere a porcinelor, conductorul sau chelnerul de vagon – restaurant, sunt prezentate în copleşitoarea lor importanţă comunistă, în antiteză cu prăbuşirea ulterioară, atrasă de schimbarea nescontată de regim politic. Fiecare dintre cele zece povestiri sunt trăite raţional-afectiv, ca şi personajele ei, care, cu pasiunile şi bucuriile lor mărunte, reuşesc să documenteze noi pagini de istorie recentă. Talentul de dramaturg al lui Cătălin Mihuleac, împreună cu o mare dezinvoltură stilistică, reuşesc să creeze efecte comice savuroase”.
Cunoscutul critic Dan C. Mihăilescu îl consideră pe Cătălin Mihuleac un „ins plin de umor”, care „scrie cu vădită plăcere. Nu e nicidecum un satiric înveninat, ci un mucalit care nu dospeşte otrăvuri. Are umorul bonom al melancolicului inventiv, dinamizat la răstimpuri de câte-o trăsnaie prin care mica - mare rezervaţie de drăcovenii a realităţii ne face atenţi la cât de... hilare ne sunt tristeţile. Şi înfrângerile”.
O prezentare extrem de interesantă a acestui volum o face scriitorul Radu Pavel Gheo, care este de părere că „Genul de proză scurtă practicat de Mihuleac este unul atractiv pentru publicul larg. Chiar foarte larg. În Statele Unite, ar fi putut deveni un scriitor popular. Proza scriitorului, vioaie, dezinhibată, fără alte pretenţii decât de a amuza cititorul – lucru care îi reuşeşte pe deplin – umple un gol în literatura noastră postrevoluţionară.”