Mitocu Dragomirnei, turism şi pelerinaj religios

Turişti de pretutindeni, aşteptaţi la Dragomirna

Obiectivul turistic cel mai important din Mitocu Dragomirnei este Mănăstirea  Dragomirna, renumită nu atât prin vechimea sa, ci mai ales prin originalitatea stilului, prin eleganţă şi sobrietate.
Numele mănăstirii vine de la moşia Dragomireşti, dăruită în anul 1587 de Petru Şchiopul tânărului ostaş Ilie Crimca - viitorul monah Anastasie - pentru o slujbă făcută acestuia în timpul năvălirilor cazacilor. Fiu al negustorului sucevean Ioan şi al cneaghinei Cristina, Crimca renunţă la cele pământeşti şi îmbracă haină monahală la Mănăstirea Putna. În scurt timp, Anastasie Crimca este numit arhimandrit şi egumen la Mănăstirea Galata (1588).
Nu mult după aceea, în anul 1600, este ales episcop de Rădăuţi şi cu ocazia intrării lui Mihai Viteazul în Moldova, îi depune acestuia jurământ de credinţă. Va ajunge apoi episcop de Roman (1605), iar din 1607 până în 1629 păstoreşte Mitropolia Moldovei şi Sucevei. Moare în 1631. Mănăstirea are înălţimea de 42 de metri, fiind cea mai înaltă din Moldova, şi lăţimea de 9,60 metri.

Stareţa Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Heruvima Chihai, ne-a spus că turiştii pot să vină la Dragomirna să viziteze şi muzeul cu manuscrisele, turnul, tainiţele, drumul de strajă, dar şi sala nou înfiinţată care poartă denumirea Sfântului Paisie Velicicovschi, în care sunt expuse icoane din vechea catapeteasmă şi veşminte vechi. „Aşteptăm să vină cât mai mulţi oameni să viziteze mănăstirea, muzeul, să vadă comorile Dragomirnei”, a completat stavrofora Heruvima Chihai.

Bani aprobaţi pentru Dragomirna

De curând, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi stareţa de la Mănăstirea Dragomirna, precum şi stareţele de la mănăstirile Suceviţa şi Moldoviţa au semnat contractele de finanţare pentru proiectele europene prin care cele trei lăcaşuri de cult vor fi restaurate cu fonduri europene.

Proiectul de la Mănăstirea Dragomirna prevede lucrări de amenajare şi reabilitare a clădirilor ce alcătuiesc ansamblul incintei, restaurarea şi conservarea iconostasului şi a componentelor artistice ale bisericii, refacerea pavimentului de acces, împrejmuirea mănăstirii, realizarea iluminatului arhitectural al clădirilor, instalarea unei centrale termice, realizarea unui punct de informare turistică în curtea interioară a mănăstirii, amplasarea unui sistem audioghid în format digital şi punerea la punct a sistemului informatic al mănăstirii.

Turism religios

Pe timp de vară, în perioada sezonului turistic, din 15 aprilie până în 15 octombrie, după cum se precizează şi pe site-ul oficial al mănăstirii, www.dragomirna.ro, Mănăstirea Dragomirna poate asigura cazarea turiştilor români şi străini în spaţii proprii. Clădirea numită arhondaric, destinată special acestui scop, este prevăzută cu locuri de cazare pentru pelerini şi turişti, în camere cu două paturi şi cu opt paturi. De asemenea, se poate servi şi masa turiştilor. În fiecare an, de Sfintele Paşti, turişti din ţară, dar şi din străinătate, vin cu precădere la Dragomirna, pentru a lua Lumină Sfântă şi a pentru a gusta din preparatele bucovinene.

De vizitat

Muzeu particular, în casa unui fost primar

În casa fostului primar al Dragomirnei Alexandru Tănase, astăzi în vârstă de 83 de ani, se află un muzeu particular cu 653 de piese arheologice, istorice şi etnografice. Combinaţia de elemente din domenii şi perioade diferite, după cum ne-a spus Alexandrul Tănase, atestă cu pregnanţă atât evoluţia în timp a aşezării şi ocupaţiile tradiţionale ale localnicilor din satele ce compun comuna Mitocu Dragomirnei, cât şi vechimea şi permanenţa românilor pe aceste meleaguri.

Obiecte vechi

„Muzeul a fost înfiinţat în anul 1978. Toate obiectele atestă vechimea acestei aşezări, istoria ei. Primele obiecte din muzeu au fost câteva toporaşe de silex, din perioada paleoliticului. Apoi, am aşezat în muzeu câteva cioburi de ceramică, din cultura Cucuteni, alături de obiecte din perioada Neoliticului, descoperite în momentul în care s-a săpat la un iaz, unde s-a descoperit un cimitir vechi”, ne-a povestit amfitrionul muzeului.

Pe raza comunei s-au găsit şi un vârf de lance din bronz, din epoca bronzului, dar şi un arc din os, un vârf de lance din fier, ce se găsesc astăzi în muzeul „Alexandru Tănase”.

Pentru a nu se pierde istoria...

„Am adunat tot ce am găsit, pentru a nu se pierde istoria. Am un catalog, în care sunt scrise toate obiectele din muzeu şi numele celor care le-au donat. De fapt, multe obiecte au fost achiziţionate de mine de la săteni, după lungi negocieri”, a precizat Tănase. În muzeu se mai află fotografii vechi, cu persoane din sat care au participat la Primul Război Mondial, costume populare de peste o sută de ani, obiecte religioase, monede vechi. „Numismatica este o istorie a zonei”, a mai completat Tănase, care este mândru că muzeul său a fost vizitat de multe personalităţi culturale, istorice, din ţară şi străinătate.

„De fiecare dată când avem oaspeţi, fie din ţară, fie din străinătate, îi aducem la muzeul domnului Tănase, pentru că el le poate povesti turiştilor foarte multe lucruri despre comună, fiind o adevărată enciclopedie”, ne-a spus primarul actual al comunei Mitocu Dragomirnei, Dănuţ Solcan.

Legendă

„Fântâna Doamnei”, de pe vremea lui Ştefan cel Mare

Legenda spune că de multe ori, Ştefan cel Mare, însoţit de domniţele sale, traversând codrii seculari, se oprea să îşi potolească setea la o fântână din Dragomirna. De obicei, poposea la Dragomirna de 1 Mai şi de Duminica Mare. De atunci, a rămas numele unei fântâni din comună, „Fântâna Doamnei”. Bătrânii satului spun că apa din acel izvor răcorea şi lecuia, doar că acum nu a mai rămas din vestita fântână decât o împrejmuire neterminată, un schelet din beton, care s-a dorit a fi o atracţie pentru turişti. Primarul Dănuţ Solcan ne-a spus că are în vedere ca locul în care se află „Fântâna Doamnei” să fie împrejmuit, curăţat, şi, mai apoi, va propune iniţierea unui proiect prin care acest loc să fie vizibil şi cunoscut turiştilor.

Continuitate

Biserică de lemn din Mitocaş, de peste 200 de ani

În comuna Mitocu Dragomirnei poate fi vizitată şi cea mai veche biserică din comună, biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, din satul Mitocaş. Alexandru Tănase, fost primar în Mitocu Dragomirnei, atât înainte de Revoluţie, cât şi după 1989, ne-a spus că această bisericuţă nu a fost închisă niciodată, deşi a înfruntat atâtea secole. În acest moment, doar iarna se slujeşte în biserică.

„În comună, nici biserica, dar nici şcoala, nu au fost închise. În perioade vitrege, învăţătorii îi duceau pe copii în grădină şi făceau lecţiile, dar nu s-a întrerupt, nicicând, pregătirea elevilor. Lăcaşul a fost construit în perioada 1792 – 1794. Biserica de lemn este construită din bârne de stejar cioplit cu barda, legate la colţuri cu crestături. Biserica nu are pictură interioară sau exterioară. Bisericuţa din Mitocaş poartă hramul Cuvioasei Parascheva, după numele preotesei primului preot care a slujit în acest lăcaş de cult. Ea a fost construită de un boier care a avut moşia la Hînţeşti”, a mai completat Tănase.

Bogăţii naturale

Rezervaţia forestieră de fag de la Dragomirna

Printre bogăţiile naturale ale comunei Mitocu Dragomirnei, după cum ne-a povestit primarul Dănuţ Solcan, se numără şi rezervaţia forestieră de fag, care se întinde pe o suprafaţă ce depăşeşte 130 de hectare. Rezervaţia are o provenienţă naturală, cea mai importantă intervenţie silvică petrecându-se în anii 1875 - 1880, ocazie cu care s-au plantat puieţi de răşinoase. Majoritatea arborilor din rezervaţie au vârsta cuprinsă între 90 şi 110 ani. Vegetaţia lemnoasă mai cuprinde şi alte specii în afară de fag, şi anume stejari, tei, paltini, carpeni, molizi, ulmi, larice. Pădurea de la Dragomirna este recomandată oricărui turist care vrea să scape de agitaţia şi de praful din oraş.

În comună, a mai completat inginerul Solcan, edilul comunei, au fost descoperite şi câteva situri arheologice, care, spun specialiştii, sunt foarte vechi şi necesită, în continuare, multă cercetare.

Liniştea din „Poina lui Anton”

Şi dacă nu vă este suficient de atractivă rezervaţia forestieră de fag, puteţi alege o plimbare prin pădure, spre est, până în„Poiana lui Anton”, unde s-a ridicat schitul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, păstorit de părintele Pangratie. Dacă începutul a foarte anevoios, cu multe obstacole, piedici, acum construcţiile sunt în toi la noua biserică din lemn, construcţie ce înnobilează locul liniştit din poiană. Noul schit, mult mai spaţios, este de fapt, un ansamblu de bârne de lemn masiv, ancorate între ele, care parcă se înalţă pentru a se „îmbrăţişa” cu cerul, în numele credinţei. Construcţia se realizează prin efortul mai multor enoriaşi, care îl sprijină pe preotul Pangratie, în misiunea sa de a lăsa ceva în urmă. De mai multe ori, primăria din comună a trimis alimente pentru oamenii care lucrează şi se ostenesc zi de zi la ridicarea lăcaşului de cult din „Poiana lui Anton”.

Modern

Aproape 150 de preşcolari, în grădiniţă nouă

Aproape 150 de preşcolari din comuna Mitocu Dragomirnei se bucură de condiţii deosebite, într-o grădiniţă nouă. Construcţia este una modernă, foarte bine compartimentată, dotată cu tot ce au nevoie cei mici. Fiecare sală de clasă, unde copiii sunt pregătiţi în două schimburi, dimineaţă şi după-amiază, este personalizată. Dulăpioarele au lipite pe uşă câte un personaj din desene animate, astfel că micuţii ştiu exact unde să-şi lase ghiozdănelele, iar odată intraţi în sala de clasă, copiii se pot bucura de jucării dintre cele mai atractive.

Sens giratoriu

Spaţiul din jurul grădiniţei va fi transformat într-un modern spaţiu de joacă pentru copii, unde vor fi montate mai multe tobogane pentru cei mici. Pentru că în zona grădiniţei nu există trecere de pietoni şi se circulă destul de intens, fiind periculos pentru cei mici, primarul comunei Mitocu Dragomirnei, Dănuţ Solcan, s-a gândit să facă un sens giratoriu, care să uşureze circulaţia în zonă.

La un an şi jumătate de mandat, primarul PD-L al comunei a dus la bun sfârşit, alături de colegii din primărie, împreună cu locuitorii comunei, dar şi cu spijinul Consiliului Judeţean Suceava şi al deputatului Ioan Bălan, câteva investiţii importante şi necesare comunei, una dintre acestea fiind şi noua grădiniţă.

Bani pentru biserici

Dacă şcoala şi educaţia sunt foarte importante pentru comunitate, un rol deosebit îl are şi biserica. În acest sens, primarul Solcan a acordat, prin Consiliul Local, mănăstirilor şi bisericilor din localitate sprijin financiar în valoare de peste 700 milioane de lei vechi (20 de milioane în satul Mihoveni, 20 de milioane în satul Mitocaş, 145 de lei în localitatea Ruşi, 20 la Moldoveni şi 500 de milioane în localitatea Dragomirna).

La iniţiativa primarului, după inundaţiile din vara trecută, când a fost afectat podul care leagă Mitocul de Lipoveni, au fost finalizate lucrările şi podul a devenit circulabil.

Nu de mică importanţă sunt două lucrări iniţiate şi realizate de edilii comunei Mitocu Dragomirnei de la preluarea noului mandat. Este vorba de asfaltarea a 910 metri de drum de legătură între satele Lipoveni şi Mitoc, dar şi construirea unui podeţ în satul Lipoveni. În Mitocaş, Mitoc şi Dragomirna au fost balastate mai multe drumuri, în Lipoveni s-au asfaltat 200 de metri, iar peste 900 de metri de şanţuri din comună au fost acoperite cu dale.

Birouri noi, pentru toate servicii din primărie

Angajaţii primăriei s-au mutat în clădire nouă, construcţie începută cu 18 ani în urmă. Nu a fost uşor, a spus primarul Solcan, dar s-a muncit mult, s-au făcut modificări la proiectul iniţial al clădirii, s-au făcut investiţii importante, dar rezultatele sunt pe măsura efortului. Pe lângă birourile primarului şi viceprimarului, în primărie există compartimente separate: urbanism, cadastru, juridic, social, casierie, secretariat, birou contabilitate, referent agricol. Comunitatea are posibilitatea să îşi rezolve problemele civilizat, fără să se înghesuie într-un singur birou.

Romii, în legalitate

Primarul Solcan ne-a mai spus că are în vedere implementarea unor programe PHARE pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei de etnie romă şi integrarea acestora în societate. În comună sunt circa 400 de romi, mulţi dintre aceştia neavând acte de identitate.

„Încercăm să le facem acte, dar este destul de greu. Avem nevoie de mai mult sprijin din partea forurilor superioare ale romilor, din partea reprezentanţilor romilor din Prefectură, pentru a putea accesa mai uşor fonduri europene, pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei de etnie romă şi integrarea acestora în societate, dar, în primul rând, pentru a-i aduce pe romi în legalitate, pentru a le face acte”, a mai completat primarul Solcan.

Educaţie şi sănătate

Cămin cultural şi dispensar nou, la Dragomirna

Tinerii din comuna Mitocul Dragomirnei pot să spere că în scurt timp vor avea unde să-şi petreacă timpul liber. Primăria a refăcut un proiect de construire a unui cămin cultural în comună şi lucrările sunt în plină desfăşurare. Primarul Dănuţ Solcan a declarat că noul cămin cultural este realizat la standarde ridicate, după un proiect îndrăzneţ, modern, „în pas cu generaţia actuală de tineri şi în funcţie de cerinţele lor”. 

De asemenea, Şcoala cu clasele I-VIII din Mitocul Dragomirnei a fost împrejmuită cu gard, văruită şi reabilitată termic. Şi alte şcoli din comună au o înfăţişare nouă, după ce au „primit” o vopsea, în culori vesele. În parteneriat cu o firmă privată, sub formă de sponsorizare, s-a adus mobilier şi au fost mobilate câteva clase din şcoala din Mitoc.

Dispensar nou

O altă clădire, de această dată cu o arhitectură arhaică, în care este folosit, în principal, lemnul, bârnele, va deservi serviciile medicale din comună.

„Oamenii tânjesc de multă vreme după un dispensar în comună. Am reuşit să obţinem, din sponsorizări, 8,8 miliarde de lei, bani cu care vrem să terminăm cât mai repede noul dispensar, în care va funcţiona şi o farmacie. Încercăm să asigurăm şi locuinţă de serviciu personalului medical specializat care va lucra în comună. Orice facilitate poate să aducă oameni pregătiţi în comună, care să vină în întâmpinarea problemelor pe care le au oamenii din Mitocu Dragomirnei”, a declarat primarul Dănuţ Solcan.

Un sprijin deosebit la realizarea dispensarului din comună îl are parlamentarul PD-L Ioan Bălan, care are un birou parlamentar în sediul Primăriei Motocu Dragomirnei, unde oamenii vin, de două ori pe săptămână, în audienţă.

Departe de zgomot

Cartier rezidenţial, la marginea pădurii

Aerul curat, peisajul deosebit, liniştea pădurii i-a determinat pe mulţi suceveni să-şi construiască vile sau case de vacanţă în comuna Mitocu Dragomirnei. În ultimii ani, primăria a eliberat 200 de avize de construcţie. Terenul pe care s-au construit acele clădiri a fost al primăriei. După retrocedarea terenurilor, noii proprietari au vândut suprafeţele recâştigate celor care au dorit să-şi ridice case la margine pădurii de făget, din Dragomirna. Primarul Dănuţ Solcan ne-a explicat că din cele 390 de cereri de retrocedare a terenurilor, doar 70 au rămas nerezolvate.

Greu de crezut

A trăit 93 de ani la lumânare

Este greu de crezut că în era ciberneticii, a imaginilor tridimensionale, mai există oameni care nu au curent electric în case. Este greu pentru noi să ne închipuim cum e să ai mereu provizii de lumânări, de gaz lampant, iar pereţii să fie mereu înnegriţi de fum. Dar oare cum este să ai lumină electrică după 93 de ani, timp cât ai trăit în întuneric? Este cazul unui bătrân, Dumitru Chiriac, care la cei aproape 94 de ani pe care-i are nu credea că va mai avea vreodată lumină în casa sa. Primarul din comuna Mitocu Dragomirnei, Dănuţ Solcan, ne-a spus că nu există bucurie mai mare decât aceea de a împlini un vis nesperat unor oameni. Edilul comunei a reuşit să prelungească reţeaua de joasă tensiune şi branşarea a opt locuinţe, în care locuiesc opt familii cu copii. Mai în glumă, mai în serios, Moş Dumitru a spus că „mai degrabă credea că vine moartea la el decât lumina. E o minune. Acum, parcă, vreau să ating suta...”. Nu au fost neglijaţi nici ceilalţi locuitori din comună. Primăria a asigurat iluminatul public în mod corespunzător, prin montarea a peste 180 de lămpi stradale. Au fost înlocuite peste 200 de becuri de iluminat şi s-a prelungit reţeaua de iluminat din comună cu peste 900 de metri.