Delegaţia care aduce Lumina Sfântă, condusă de Arhiepiscopul de Bucureşti

Delegaţia Patriarhiei Române care va pleca după Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi condusă de preotul Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Împreună cu el vor mai merge secretarul de stat Tiberiu Dragoş Niţă, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, preotul Cătălin Axinte, de la Parohia Sfânta Mina din municipiul Suceava şi oamenii de afaceri bucureşteni Cristian Sindie, Marius Cristian Sindie şi Vasilică Dinică. Delegaţia română va pleca din Bucureşti spre Ierusalim în dimineaţa zilei de 2 aprilie şi se va întoarce din Israel în după-amiaza zilei de 3 aprilie.

În Ţara Sfântă, programul include în prima zi un pelerinaj la Betleem şi la Ierihon, iar a doua zi delegaţia BOR va fi primită de Patriarhul Greciei. Spre orele prânzului va fi la Mormântul Sfânt, unde va asista la miracolul aprinderii Luminii de Înviere, iar în jurul orei 18.30 se va întoarce cu o cursă specială la Bucureşti.

Pe aeroportul din Suceava delegaţia de la Ierusalim este aşteptată să sosească în jurul orei 20.00. Pentru distribuirea Luminii Sfinte în judeţ, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va constitui dispecerate locale. Până la această oră şi-au anunţat intenţia de a lua Lumină de la Suceava parohii din Maramureş, Constanţa şi Bistriţa-Năsăud.

Focul Sfânt, numit şi Lumina Harică, este considerat una dintre cele mai mari minuni ale Bisericii Ortodoxe. Fenomenul se petrece la Ierusalim, în fiecare sâmbătă a Paştelui Ortodox, în acelaşi mod şi în acelaşi loc şi este menţionat în cărţi biblice datate din secolul VIII, e. n. Locul unde apare Lumina Harică este considerat mormântul lui Hristos.

La Ierusalim, ritualul Paştelui Ortodox este respectat cu rigurozitate. Sfântul Mormânt este controlat din noaptea Vinerii Mari, de poliţişti civili necreştini – un arab, un turc şi unul din partea statului Israel. Ei verifică toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea şi îl controlează corporal pe arhiereul grec care răspândeşte vată pe Mormântul Sfânt.

Glob de lumină pe Sfântul Mormânt

Se sting toate luminile, se sigilează uşa Sfântului Mormânt şi gardienii rămân de pază, până când se aprinde Lumina Sfântă. Procesiunea pentru Vecernia Sâmbetei Mari se formează la sediul Patriarhiei Ortodoxe, iar la ora 9.00 porneşte spre Biserica Sfântului Mormânt, se face înconjurul bisericii de trei ori, apoi patriarhul cu toţi slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi şi stau în aşteptare.

La ora 12.00, patriarhul este condus în faţa Sfântului Mormânt, unde este controlat de poliţişti necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de foc. Apoi patriarhul desigilează uşa Sfântului Mormânt şi intră în prima încăpere, însoţit de un arab musulman. Acesta rămâne aici şi supraveghează, în timp ce patriarhul intră în a doua încăpere şi îngenunchează în faţa lespezii Sfântului Mormânt. Se sting toate lumânările, candelele şi luminile şi în biserică se pogoară tăcerea. După 15-20 de minute de rugăciune, în biserică apare o lumină puternică, precum un fulger, coborând în zig-zag din cupola mare a bisericii. Vine deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăţi, apoi intră înăuntru ca o rază subţire de foc, coboară pe lespedea Mormântului şi aprinde vata răspândită deasupra.

Patriarhul adună cu mâinile vata aprinsă de o flacără galben-verzuie, care timp de câteva minute nu arde. Apoi pune vata aprinsă în două cupe de aur şi iese în prima încăpere. Aici, în prezenţa musulmanului, aprinde două buchete mari de câte 33 de lumânări, cât anii pe care îi avea Iisus, iar cupele le dă afară, pe două ferestre mici, la doi diaconi ortodocşi.

Aceştia duc o cupă la Sfântul Altar, iar pe a doua la Biserica Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, de la Patriarhie. Apoi patriarhul iese în faţa Sfântului Mormânt, cu cele două făclii aprinse şi strigă de trei ori: „Veniţi de luaţi Lumină!”De la patriarh iau atunci Lumină şi catolicii, armenii şi copţii, ducând-o în altarele lor, unde o păstrează tot anul. La două ore după miezul nopţii Liturghia Învierii ia sfârşit.