Astăzi începe Paştele evreiesc

Primul Seder al Paştelui evreiesc - Pesah are loc în această seară, la sediul Comunităţii evreilor din Suceava. Marcat pentru al doilea an consecutiv şi în cadrul programului „Paştele în Bucovina” al Consiliului Judeţean Suceava şi al Complexului Muzeal Bucovina printr-o expoziţie-eveniment Iosif Iser, Pesah este o sărbătoare a sufletului evreiesc, iar Sederul este unul dintre ritualurile cele mai respectate şi unul dintre cele mai importante din punct de vedere simbolic. Comemorează în mod solemn robia şi Exodul printr-o serie de simboluri, lecturi şi imnuri speciale.

Anul acesta, Paştele evreiesc începe în seara de 29 martie, la apus, iar în data de 6 aprilie, în a opta şi ultima zi de Pesah, tot la apus, se încheie cu o slujbă religioasă de pomenire a morţilor dragi.

Paştele evreiesc are un ritual aparte. Înainte de începerea primului Seder, casa evreului trebuie să fie foarte curată, trebuie spălate ferestrele, uşile, podelele, se curăţă în spatele dulapurilor şi în toate cotloanele.În casă nu este voie să rămână nici un fel de mâncare din aluat dospit, toate produsele se dau la vecinii care nu sărbătoresc, se mănâncă înainte de începerea sărbătorii sau sevând în mod simbolic unui neevreu, chiar dacă rămân în casă. Vânzarea este pur formală, rabinul fiind de obicei împuternicit să perfecteze acest aranjament pentru toată comunitatea. Produsele fermentate care au rămas în casă fără să fie incluse în această vânzare nu mai pot fi consumate nici după Pesah.

Prescripţiavine de la ideea că, la ieşirea evreilor din Egipt, aceştia nu au mai avut timp să lase aluatul să dospească, fiind nevoiţi să-l coacă aşa cum era, rezultatul fiind bucăţile de azimă.

Simbolurile mesei de Seder

În Suceava, în prima seară, masa de Seder se ia la comunitate. Pe masă se pune un platou cu cinci castroane: unul cu o budincă din mere, scorţişoară, vin şi nuci – simbolizează mortarul folosit de evrei la fabricarea cărămizilor cu care au construit oraşe pentru faraonul egiptean; al doilea castron conţine pătrunjel sau ţelină stropită cu apă cu sare – semn al lacrimilor evreilor sclavi; al treilea castron conţine un ou fiert tăiat pe jumătate - reprezintă răsăritul soarelui, venirea primăverii şi fertilitatea; al patrulea castron conţine o bucată de cotlet de miel cu os - semnul mielului sacrificat şi simbolul puterii divine, al braţului lui Dumnezeu care i-a scos pe evrei din Egipt, iar al cincilea castron conţine un sos de hrean care simbolizează amarul vieţii în sclavie. În mijlocul acestui platou se pune o cană de vin roşu pentru profetul Ilie, iar in timpul Sederului se ţine uşa deschisă pentru ca profetul să poată intra în casă.

Pe masa de Seder se mai găsesc încă patru căni de vin care simbolizează cele patru stagii ale eliberării evreilor - eliberare, exod, izbăvire şi triumf, iar pe un şervet special ţesut, folosit numai de Paşte, se pune azimă - pască din aluat nedospit. După ce fiecare membru al comunităţii gustă din platoul de Seder, cele patru căni de vin şi azimă, se aduc pe masă friptura de miel cu legume noi, sos de hrean, azimă, ouă fierte şi tăiate în două, prăjituri din aluat nedospit. Se bea numai vin roşu.
În timpul mesei, toţi participanţii trebuie să se simtă foarte comfortabil, adică se stă pe fotolii sau pe scaune tapiţate, eventual canapele, obicei datorat de-asemenea eliberării din sclavie.
În ultima seară de Pesah, se aprinde câte o lumânare pentru fiecare mort din familie sau prieteni.