Sunetul magic al clopotelor din bronz şi argint din Pătrăuţi fereşte satul de grindină

Efectul clopotelor de la biserica UNESCO Sfânta Cruce din Pătrăuţi, de a alunga norii de grindină de deasupra satului, este cunoscut în zonă de peste 150 de ani. Vara, când norii se strâng valuri, valuri şi ameninţă holdele şi casele sătenilor, nea Ghiţă Puiu, clopotarul satului, vine grabnic la biserică, urcă în clopotniţă şi trage clopotele, să alunge piatra.

„Clopotul se trage înainte de a începe ploaia şi nu se <cântă>, doar se trage. Încontinuu, timp de 10 minute, un sfert de oră, jumătate de oră, până se împrăştie norii. Când văd că vine furtuna, dacă sunt nori albi înseamnă că bate gheaţa. Vin repede şi trag clopotele, care se aud la câţiva kilometri. Cum trag clopotele, începe vântul, se vede după cum se plimbă crengile copacilor. Dacă obloanele din clopotniţă nu sunt fixate, se trântesc. Vântul desface norii şi duce grindina departe, dincolo de sat”, spune nea Ghiţă, care a moştenit meseria de clopotar acum 12 ani, de la tatăl lui, Ilie. Ilie Puiu a tras clopotele peste 20 de ani pentru pătrăuţeni.

Clopote sunt şi la biserica din centrul satului, dar „nu-s de ploaie”, spun sătenii.

„Aici suntem pe aproape cel mai înalt punct locuit, suntem într-un con, cu un deal care ne separă de pădure şi un alt deal care ne desparte de Dărmăneşti, iar conul în care suntem amplifică sunetul spre sat. La biserica din centru nu trag niciodată clopotele de ploaie, toată lumea ştie că cele de aici alungă norii. Dacă nu s-ar trage, s-ar supăra toată lumea”, spune preotul paroh Gabriel Herea.

Decodarea sunetului de clopot

Împreună cu clopotarul, preotul ne decodează şi mesajul clopotelor. Vestea de sărbătoare este dată de un mini-concert care începe cu clopotul mic, care <cântă>, bătut scurt de trei ori, apoi de trei ori bate cel mijlociu şi la urmă de trei ori clopotul mare. Urmează toaca şi se repetă ritualul de trei ori, iar la sfârşit se mai trag o dată, împreună, clopotul mijlociu şi cel mare.

La mort se trag continuu, cam 5 minute, clopotul mare şi mijlociu, dimineaţă, la amiază şi seara. „Când aude lumea, ştie că este mort. Pe drum, oamenii mă întreabă cine a murit”, spune nea Ghiţă.

Mai este şi clopotul de alarmare, la foc. „Când aud clopotul pe timp de noapte oamenii ştiu că este ceva. Bang, bang, bang, se bate limba de clopot şi atunci ştiu că s-a întâmplat ceva. Este un sunet pe care sătenii îl ştiu că e de alarmă, un sunet ieşit din tipic”, spune preotul Herea.

Acesta ne spune şi povestea celor trei clopote de la biserica Sfânta Cruce. Au fost turnate în sat, de o familie renumită de turnători de clopote, Făgăraş. Primul a fost Mihai Făgăraş, cel care a turnat, până în anul 1850, cele trei clopote care alungă ploaia. Le-a instalat în vechea clopotniţă din lemn, ridicată la 1725. Tot Mihai Făgăraş a făcut şi clopotul Buga, de la mănăstirea Putna. Ultimul din familia Făgăraş care a turnat clopote a fost Vasile, mort în 1909. Din motive necunoscute, el nu a mai transmis secretul fiilor săi şi meşteşugul s-a pierdut. Casa familiei Făgăraş este şi astăzi în Pătrăuţi, în apropierea bisericii, dar nici unul dintre urmaşii turnătorilor de clopote nu mai are nimic în comun cu vechiul meşteşug care i-a făcut celebri până dincolo de graniţele Bucovinei.

Vibraţiile peretelui clopotului interacţionează şi cu acustica clopotniţei

Preotul Herea spune că despre sunetele de clopot se vorbeşte încă din Vechiul Testament, în Psalmi. De asemenea, clopoţei erau şi la hainele arhiereului. Acum, la slujba de dimineaţă, la Utrenie, un sunet simplu, al clopotului tras scurt, marchează momentul când preotul iese să cădească.

„La Sfânta Liturghie, când rostesc în altar rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, clopotarul bate clopotele şi toaca de trei ori. Mai trage o dată clopotul în miezul Liturghiei, la momentul transformării pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos. Prin clopot se transmite către sat ceea ce se întâmplă în biserică”, afirmă Gabriel Herea.

Pentru preot, sunetul cu adevărat magic este cel de toacă şi nu vrea să vorbească prea mult despre efectul clopotelor asupra credincioşilor ortodocşi.

Asupra norilor de grindină, însă, ne desluşeşte fenomenul şeful Staţiei Meteo Suceava, meteorologul Ioan Tănasă. Potrivit acestuia, la trasul clopotelor se produce rezonanţă pe o anumită frecvenţă în atmosferă, care produce dispersia particulelor care formează norii - apă, gheaţă, praf etc.

„Practic, se dispersează particulele solide din nori. Efectul depinde de mărimea clopotului, de forma şi de materialul din care este turnat. Este ca la o vioară, nu este de calitate din orice material. Suita de clopote face să interfereze undele sonore. Efectul se produce doar vara, asupra norilor cumulonimbi”, a afirmat meteorologul, care a mai precizat că fenomenul este cunoscut de foarte mult timp, dar nu este suficient explicat.

Oamenii au observat, însă, de-a lungul vremii, că asupra satelor unde se trag clopotele se diminuează grindina.Este posibil ca oscilaţiile produse de dangătul clopotelor să reorganizeze particulele ce alcătuiesc norii de grindină şi să-i spargă.

Modul în care vibrează peretele clopotului interacţionează cu acustica clopotniţei şi sunt foarte importante caracteristicile de propagare a sunetului în mediul înconjurător. Frecvenţele naturale sunt influenţate de temperatură, iar coeficientul termic influenţează în mod direct vibraţia bronzului, aliajul de bază pentru clopote. Cele de la Pătrăuţi au, potrivit preotului Herea, şi argint în structura lor.

Calitatea produselor şi rapiditatea cu care firma s-a dezvoltat i-au adus lui Radu Blotor, în 2005, invitaţia de a participa la cel de-al XXX -lea Congres al Asociaţilor Turnătorilor de Clopote din Europa şi Rusia, iar în 2008 a fost ales, în Olanda, preşedinte pentru un an al Asociaţiei Turnătorilor de Clopote Europeni. A turnat clopote pentru mănăstirea Putna, pentru Cotroceni, Cernica, Mitropolia Iaşi şi multe alte biserici şi mănăstiri celebre din ţară. Este, în continuare, aşa cum îi place lui Radu Blotor să spună, „numărul unu în România”.