Concursul interjudeţean „Oul închistrit”, la Paltinu

La Căminul Cultural din satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviţei, a avut loc duminică, 14 martie, a IV - a ediţie a Concursului interjudeţean „Oul închistrit”.

Concursul s-a adresat preşcolarilor şi şcolarilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani şi s-a desfăşurat pe două secţiuni: începători şi avansaţi. Timp de aproape două ore, copiii au lucrat la un ou demonstrativ, specific zonei pe care o reprezentau, după care un juriu de specialitate, condus de Vera Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, o iubitoare a tradiţiilor din zona Paltinu, zonă în care trăiesc foarte mulţi huţuli, a trecut pe la fiecare copil participant la concurs.

Fiind un concurs cu participare directă, au fost premiate abilităţile dobândite în meşteşugul încondeierii ouălor (demonstraţie practică şi explicaţie verbală), respectarea tradiţiilor şi tehnicilor autentice specifice zonei de unde provin concurenţii. Premii speciale au primit şi cei care au purtat cele mai vechi şi autentice costume populare. Copiii au alcătuit grupe de câte trei şi au fost însoţiţi de un meşter popular din zona lor.

Condiţiile de desfăşurare a concursului în acest an au fost mult mai bune faţă de anul trecut, primăria renovând complet Căminul Cultural din localitatea Paltinu.

„<Vinovate> de organizarea concursului sunt cadrele didactice implicate în acest proiect, coordonat de institutor Tudoriţa Huţuleac. Eu sunt doar un susţinător al tradiţiilor, iar acest concurs de închistrit ouă sper să se menţină, pentru că este o continuare a tradiţiilor huţule din Paltinu şi Ciumârna. Pentru a continua tradiţia, noi cei în drept, trebuie să asigurăm condiţii de desfăşurare corespunzătoare”, ne-a declarat primarul comunei Vatra Moldoviţei, Virgil Saghin.

Tradiţii

Şcoala cu clasele I- VIII Paltinu păstrează şi promovează tradiţionalul în arta încondeierii prin expoziţia permanentă din cadrul muzeului şcolii, prin înfiinţarea unui atelier de încondeiat ouă în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural „Şcoala păstrează şi valorifică tradiţia locală”. Elevii de aici participă în fiecare an la Olimpiada de meşteşuguri tradiţionale, obţinând numeroase premii.

În acest an, la „Oul închistrit” s-au înscris în concurs 19 echipaje, participarea fiind mai mică faţă de anul trecut. De vină ar fi situaţia financiară a şcolilor, care nu mai permite deplasarea copiilor la concursuri, şi vremea rece cu zăpadă.

Costume vechi, bine păstrate

De la învăţătoarea Ilaria Puşcă am aflat că o primă regulă în rândul participanţilor a fost să se costumeze în mod tradiţional, aşa cum se îmbrăcau bunicii şi străbunicii lor, huţulii, care au venit în locurile de astăzi ale Ciumârnei în jurul anilor 1700.

Prin concursul organizat la Paltinu se încearcă reînvierea tradiţiei huţulilor, de la costumaţie, modul de prindere a părului de către fetiţe, cu codiţe trecute peste frunte, sau cum şi-au aşezat căciulile băieţii după fotografii vechi adunate de la oamenii din sat.

În cadrul unui proiect pentru învăţământ rural, copii au strâns documente, au realizat albume cu materiale care constituie o bază de reînviere a tradiţiilor.

La şase ani cunoaşte tehnica încondeierii

Deşi are numai şase ani, Elena Bianca Pascal scrie toate modelele tradiţionale pe ouă, iar pentru concursul de duminică a preferat modelul „Crucea”. Pentru încondeiat foloseşte cu dibăcie chişiţa, trasează modelul cu ceară, introduce oul în vopsele. Preferă culorile alb, roşu şi negru, şi ne-a spus că „ceea ce face este mai mult decât o joacă”.

Ca Bianca sunt zeci de copii din Vatra Moldoviţei, care au înlocuit joaca cu decoratul ouălor de Paşte, şi pentru care concursul de la Paltinu „este cel mai bun mod de a-şi demonstra ce au mai învăţat faţă de anul precedent”, aşa cum ne-au spus chiar ei.

Culorile vegetale

Un stand deosebit care, pe lângă ouă încondeiate, instrumente pentru închistrit, a prezentat şi plantele din care se obţin vopselele naturale, a aparţinut copiilor de la Câmpulung Moldovenesc. Aceştia au spus că folosesc plante pentru obţinerea băilor pentru ouă, mai ales la ouăle pe care le pregătesc pentru Paşte, pentru că acestea sunt „pline”, adică nu sunt golite de albuş şi gălbenuş şi sunt „calde”, adică sunt lucrate imediat după fierbere. De la micii încondeietori am aflat că baia de vopsele trebuie să fie mai fierbinte, iar dacă se băgă ouă goale încondeiate, care încă au ceară pe ele, se poate întâmpla ca ceara să se topească, să se înmoaie şi să strice forma.

„Copiii folosesc vopsele naturale obţinute dintr-o diversitate de plante. Planta de drobiţă se foloseşte pentru obţinerea galbenului, cu un accent mai închis al culorii faţă de culorile obţinute din gălbenele. Pentru verde din vopsea vegetală se folosesc crenguţe de măr pădureţ, pentru negru se foloseşte floarea de sovârf care are o culoare închisă, foarte aromată, frunza şi coaja de nuc. Bej se obţine din coaja de ceapă şi maro se obţine din floare de sunătoare”, ne-a spus Lucreţia Hariuc, meşterul care i-a însoţit pe copiii de la Câmpulung.

Lecţia de aranjat coşul pentru Paşte

Pe lângă concurs, copiii au avut ocazia să înveţe şi cum să-şi aranjeze coşul de Paşte, de la Elena Trufan, din Valea Stânei. Aceasta le-a prezentat concurenţilor, dar şi numeroşilor spectatori – într-un coş frumos de nuiele, cu un ştergar foarte vechi de in, ţesut de mama sa – produsele tradiţionale de Paşte, care trebuie sfinţite. Lângă coş se găsea o băutură tradiţională din cereale, numită secărică.

„Coşul conţine coptură sau babe, cum se spune la noi, unt de casă, brânză, ouă, cârnaţi, hrean. Toate produsele sunt pregătite în gospodărie, toate sunt naturale, avem şi un pic de carne de viţel, pentru că mieii vor fi buni de tăiat după Paşte, acum sunt mici. Lângă coş avem spice de grâu, să avem un an bogat, avem şi o piuă mică în care se chiua grâul, se pregătea pentru făină. Nu erau atâtea specialităţi de panificaţie ca acum, dar a rămas amintirea. Produsele din coş sunt aşezate pe un ştergar lucrat de mâna noastră, menţinem tradiţia lucrând manual. De lângă coş nu poate lipsi sticluţa cu tărie, care dă un pic de curaj de viaţă. Coşul este sfinţit de preot, iar ce este în coş se serveşte ca un fel de nafură, dimineaţa pe inima goală, după care continuăm masa de Paşte” ne-a spus Elena Trufan.

De pe masa de Paşte pregătită în cadrul concursului nu puteau lipsi ulciorul de lut în care se afla un amestec de plante şi coji de ceapă, în care se făceau ouă vopsite, un platou cu turtă dulce făcută din seminţe de bostan, după o reţetă tradiţională şi cozonacul cu mac.

Premii

Chiar dacă a acordat premii pentru toţi participanţii, juriul a urmărit dacă copiii identifică şi promovează modelele, culorile şi tehnicile de lucru specifice zonei din care provin, prezintă verbal şi practic tehnica încondeierii oului, separă valoarea de nonvaloare, creează în imagine comuniunea dintre modelele şi culorile costumului popular şi modelele şi culorile oului încondeiat, reprezintă tradiţii specifice sărbătorilor pascale în aranjamente specifice.

Au fost acordate premii speciale pentru debut în arta încondeierii ouălor, premii pentru cele mai frumoase şi autentice costume, dar şi pentru cel mai frumos mod de prezentare a mesei de lucru. Pentru efortul depus, copiii au fost răsplătiţi cu diplome şi dulciuri oferite de sponsori.

Înainte de festivitatea de premiere, Grupul folcloric “Gura Izvorului” Vatra Moldoviţei şi Grupul vocal huţul “Polonenca”, Paltinu au oferit un program artistic.

Organizatorii celei de-a IV- a ediţii a concursului interjudeţean „Oul închistrit" au fost Şcoala cu clasele I - VIII Paltinu, comuna Vatra Moldoviţei şi Primăria Vatra Moldoviţei, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului şi cu sprijinul sponsorilor locali.