Accesul populaţiei la consultaţii şi medicamente subvenţionate va fi restricţionat

Scăderea veniturilor cabinetelor medicilor de familie, ca urmare a punerii în aplicare a noilor prevederi din contractul cadru pe 2010, va afecta negativ calitatea actului medical oferit populaţiei prin restricţionarea accesului la consultaţii, medicamente compensate şi gratuite, eliberarea de documente medicale, avertizează doctorii sucevenii.

Medicii atrag atenţia că diminuarea câştigurilor va duce la falimentarea unor cabinete, în special din mediul rural, din localităţile defavorizate de munte, iar dispariţia acestora va arunca sistemul sanitar de la ţară cu zeci de ani în urmă, prin reapariţa cazurilor de naşteri la domiciliu şi a deceselor în rândul copiilor.

Mai mult, îngrădirea accesului la actul medical ar putea pune în pericol integritatea doctorilor care au pe liste romi sau bolnavi psihici, în condiţiile în care aceştia vor avea dificultăţi în a înţelege şi accepta motivele pentru care sunt refuzaţi la consultaţii.

Măsură restrictivă

Purtătorul de cuvânt al medicilor de familie suceveni, dr. Irina Badrajan, a explicat că toate modificările ce urmează a fi operate din acest an la nivelul medicinii primare, cum ar fi obligativitatea bolnavilor de a se programa la doctor, limitarea la 28 a numărului de consultaţii care pot fi acordate într-o zi de un medic de familie, forţarea acestuia de a-şi cumpăra cabinetul în care lucrează şi de a avea maxim 2.200 de înscrişi pe liste, dispariţia valorii minim garantate sau modificarea raportului la plată între capitaţie şi servicii (70% pentru fiecare pacient înscris pe listă faţă de 90%înainte şi 30% pentru servicii faţă de 10% anterior), se vor răsfrânge în cele din urmă asupra pacienţilor.

„Această programare la consultaţii este o chestiune între medic şi pacient, nu era nevoie de un ordin care să o reglementeze. Medicul o stabilea cum considera el că este mai bine, în avantajul pacientului şi al calităţii actului medical.

Acest ordin este de fapt o măsură restrictivă şi impietează asupra accesibilităţii populaţiei la asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate. Lăsând la o parte faptul că oamenii au înţeles-o greşit, considerând că li se ia un drept, noi suntem restricţionaţi ca în cele şapte ore de program să vedem numai 28 de pacienţi, acordând fiecăruia 15 minute. După aceste consultaţii, care ne sunt plătite, noi nu mai putem elibera nici un fel de act medical. Practic, pacienţilor care vin după cei 28 de bolnavi văzuţi într-o zi, nu le mai putem da reţete compensate şi gratuite, trimiteri la specialitate sau laborator, concedii medicale. Şi asta, deoarece toate aceste documente nu mai sunt recunoscute ca parte a actului medical din ziua respectivă, dacă s-a depăşit numărul de 28 de consultaţii”, a spus Irina Badrajan.

Medicii care lucrează cu romi şi bolnavi psihici se tem să nu fie linşaţi

Ea a adăugat că unii doctori care lucrează în zone cu mulţi romi sau care au pe liste bolnavi psihici i-au semnalat deja că le este frică să nu fie linşaţi de respectivii pacienţii atunci când le vor spune că nu mai pot să-i examineze sau să le dea reţete şi bilete de trimitere fiindcă nu se mai încadrează în cele 28 de consultaţii zilnice. Medicul a apreciat că ultimele modificări de la nivelul medicinii primare exprimă o disperare a unui buget mic alocat Sănătăţii, iar în condiţiile în care veniturile cabinetelor vor scădea, o parte dintre medici nu-şi vor mai permite să le păstreze.

Bolile de care suferă sucevenii se vor înmulţi şi se vor agrava

„Noi trebuie să plătim tot, de la formulare, telefon, internet, până la personalul pe care-l avem. În plus, în 2010, plătim impozit la venitul anului trecut, deşi anul acesta vom avea un venit mult mai mic. Pe de altă parte, intervine şi această obligativitate de a ne cumpăra cabinetele în care lucrăm şi pe care nu ştiu cu ce bani le vom achita. De exemplu, în George Enescu, pentru 50 de metri pătraţi, doctoriţa Papuc a plătit în februarie 222 de euro rata şi 188 de euro dobânda, deci 410 euro. În aceste condiţii, mă întreb cum vom reuşi noi să suportăm toate cheltuielile. Cade în sarcina medicului să ducă în spate sistemul sanitar din România, cu banii lui, sau statul şi municipalitatea ar trebui să se preocupe de asigurarea acestei asistenţe primare? Şi apoi, noi vom putea trăi cu aer? Noi ne ducem la serviciu ca să câştigăm un ban şi ca să ne întreţinem”, a punctat medicul.

Irina Badrajan a subliniat că populaţia trebuie să înţeleagă că este în detrimentul ei tot ceea ce se întâmplă, iar medicii de familie nu au nici o vină. Ea a completat că, în lipsa unei medicaţii la timp, ca urmare a obligativităţii de a oferi consultaţii doar cu programare şi într-un număr limitat, bolile de care suferă sucevenii se vor înmulţi şi se vor agrava.

În plus, prin falimentarea unor cabinete, în special în zonele de munte, mai defavorizate, vor reapare naşterile la domiciliu şi decesele în rândul copiilor.