Zborul cu parapanta are din ce în ce mai mulţi practicanţi în judeţul Suceava

Considerat de foarte mulţi un sport extrem, zborul cu parapanta a început, de aproape un an, să atragă tot mai mulţi adepţi în judeţul Suceava. Dacă la început acest sport era practicat doar de către cei care urmaseră anumite cursuri de paraşutism sau de pilotaj, mai nou, zborul cu parapanta este accesibil tuturor celor care vor să zboare liber, pentru aceasta putând să apeleze la cursurile oferite de Asociaţia Sportivă „Cumullus” din Suceava.

Unul dintre cei mai experimentaţi practicanţi ai acestui sport din judeţul Suceava este Ciprian Paşcanu. Primul contact cu zborul l-a avut la 16 ani, când a început cursurile de paraşutism şi planorism. Trecerea la zborul cu parapanta a fost astfel cât se poate de simplă, începând să practice acest sport în urmă cu 14 ani, când a urmat primele cursuri organizate în Cluj. La scurt timp a reuşit să obţină licenţa de zbor, fiind instructor autorizat recunoscut de Autoritatea Aeronautică România, urmând în acelaşi timp mai multe cursuri de specializare în Ungaria, Germania, Elveţia sau Austria. Pasiunea pentru acest sport l-a făcut să se întoarcă din Cluj în Suceava, unde a deschis prima asociaţie sportivă din Moldova destinată celor care vor să înveţe să zboare cu parapanta.

„Persoanelor cărora le place libertatea şi zborul vor avea senzaţii unice odată ce vor practica acest sport. Omul a încercat tot timpul să se apropie de nori, iar cei care vor acest lucru îl pot realiza zburând cu parapanta. Este cea mai liberă formă de zbor. Nu ai carlingă, motor sau plexiglas. Eşti în contact real cu aerul, cu norii, cu vântul”, a spus Ciprian Paşcanu.

„Este un sport al disciplinei”

Ciprian Paşcanu spune că deşi mulţi îl consideră un sport extrem, zborul cu parapanta reprezintă mai mult un sport al disciplinei, în care cei care îl practică trebuie să fie extrem de bine instruiţi şi serioşi.

„Nu cred că e un sport extrem. A fost considerat aşa pentru că mai demult a fost un sport tânăr, iar noţiunile nu au fost bine puse la punct. A fost un sport extrem în toată lumea pentru că nu se ştia foarte bine cum putea fi exploatat. A fost o perioadă de cercetare şi acesta a fost motivul pentru care a fost considerat sport extrem. Dar nu este aşa, este un sport al disciplinei, al ordinii şi al implicării. Nu e un zbor de bravadă. Trebuie să respecţi foarte clar regulile”, consideră Ciprian Paşcanu. La fel, spune el, cei care vor să înveţe acest sport nu trebuie să fie curajoşi, ci trebuie să fie extrem de disciplinaţi şi să respecte tot ceea ce învaţă la cursurile de zbor.

Pentru cei care vor să practice zborul cu parapanta, atât simplă, cât şi cu motor, asociaţia sportivă pe care o conduce organizează atât cursuri de pregătire pentru începători, cât şi pentru cei avansaţi.

Ciprian Paşcanu spune că începătorii vor fi instruiţi, în primul rând teoretic, cursurile însemnând explicarea noţiunilor de meteorologie, prezentarea tehnicilor de zbor, de pilotaj, dar şi modul în care trebuie întreţinut şi folosit echipamentul. Pe lângă pregătirea teoretică şi cea „la sol”, începătorii vor avea parte şi de 150 de zboruri cu parapanta la înălţime mică, ei fiind instruiţi să rezolve şi situaţiile neplăcute care ar putea să apară pe parcursul unui zbor. Pentru avansaţi, adică cei care au început să practice independent acest sport sau au făcut paraşutism sau alte sporturi aeronautice, cursurile se reduc doar la 20 de ore de pregătire teoretică şi 50 de zboruri la înălţime.

Mai puţine accidente decât la schi

Chiar dacă pentru unii zborul cu parapanta pare un sport periculos, Ciprian Paşcanu spune că statisticile arată că rata incidentelor din ultimii ani este mult mai scăzută decât la cei care fac schi.

„În trecut au mai fost accidente, chiar şi în judeţul Suceava, însă acum nu s-a mai înregistrat nici un accident, cel puţin la cei care au făcut cursurile de zbor la asociaţia noastră”, a spus instructorul de zbor.

El a arătat că un alt motiv care a dus la scăderea numărului de accidente este şi acela că standardele de siguranţă au crescut încontinuu, iar apariţia asociaţiilor care organizează cursuri a dus la o pregătire mai bună a celor care practică acest sport. „Mai mult, producătorii au perfecţionat permanent echipamentele de zbor, astfel încât securitatea piloţilor a crescut permanent”.

Legat de echipamentul pentru zbor, Ciprian Paşcanu a precizat că unul nou costă între 2.000 – 2.500 de euro, însă ar exista şi varianta second - hand, la doar 1.000 – 1.500 de euro.

În judeţul Suceava sunt peste 30 de piloţi de parapantă

Faptul că zborul cu parapanta este un sport relativ nou a făcut ca numărul celor care îl practică să fie destul de redus. Ciprian Paşcanu a spus că în judeţul Suceava sunt circa 35 de piloţi de parapantă, mai mult de jumătate dintre aceştia urmând un curs de pregătire cu un instructor specializat. El a arătat că dacă iniţial se aştepta ca acest sport să prindă în special la tinerii sub 22 de ani, la cursurile de pregătire au venit persoane cu media de vârstă de aproximativ 34 de ani.

„Din păcate, tinerii sunt din ce în ce mai puţin implicaţi în activitatea sportivă. Surpriza a fost ca la curs să avem şi o persoană de 49 de ani, iar acum s-a înscris cineva care are 52 de ani. Foarte mulţi au vrut să facă parapantă, dar i-a împiedicat fie lipsa unui club specializat, fie faptul că nu au avut încredere în piloţii autodidacţi. Acum însă, odată ce există un centru de pregătire, cu siguranţă că o să fie benefic pentru cei care vor cu adevărat să zboare”.

Iar pentru zburat, parapantiştii au de ales între mai multe zone, atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Astfel, zborurile la joasă înălţime, în special pentru începători, se pot face în Udeşti, Părhăuţi, Pătrăuţi sau Capu Codrului, în timp ce zborurile de înălţime, pentru avansaţi, se pot face în zonele din jurul oraşelor Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc sau Vatra Dornei.

„În general ne ştim, toţi cei care zboară cu parapanta. Fie că e vorba despre autodidacţi, care vin din alte discipline aviatice, paraşutism, planorism, fie că sunt cei care au urmat cursuri de pregătire, ne întâlnim, ne consultăm şi găsim pante noi de zbor. Aşa se formează un nucleu de oameni şi sper că numărul celor care vor să practice acest zbor va fi mai mare”, a mai spus Ciprian Paşcanu.