Consideraţi oameni ai munţilor, care îşi trăiesc viaţa într-un mod simplu, auster chiar, huţulii şi-au păstrat cu străşnicie tradiţiile, obiceiurile, poveştile. Secole la rând, însă, nu au avut prilejul să îşi arate comorile. Acasă la huţuli, în comuna Moldoviţa, ni s-a oferit prilejul să descoperim şi să explorăm una dintre cele mai mari comori din zonă, comoară „ascunsă” în ocniţele unui muzeu particular.
Este vorba de peste 2.000 de ouă încondeiate, circa 200 de ouă foarte vechi, adunate de la bătrânii huţuli din satele de munte, peste 400 de ouă aduse de pe toate continentele lumii şi aproape 1.500 de ouă decorate şi închistrite de artista Lucia Condrea, cea care s-a luptat şi a reuşit să deschidă, în anul 2008, Muzeul ouălor încondeiate din Moldoviţa, emblemă a Bucovinei, dar şi a Europei.
„Picasso al României”
Ne-am întâlnit cu artista Lucia Condrea, căreia în străinătate, după cum ne-a spus, i se zice „Picasso al României”, la ea acasă, la muzeul în care sunt frumos aşezate, în 19 ocniţe (firide) cele peste 2.000 de ouă unicat. Deşi a întâmpinat multe piedici, Lucia Condrea a reuşit prin eforturi proprii (vânzare de ouă decorate, credite) să deschidă unicul muzeu particular cu ouă încondeiate din Bucovina.
„Acest muzeu a fost construit ca o consecinţă firească, la sugestia publicului din ţară şi din străinătate, care venea la Moldoviţa în număr din ce în ce mai mare, şi era foarte incomod să le prezint ouăle închistrite în sufragerie, într-un spaţiu impropriu. Veneau francezi, nemţi, japonezi şi stăteau la rând să le fac demonstraţii de închistrit ouă. N-a fost uşor să construim muzeul din eforturi proprii, dar rezultatul a fost pe măsura aşteptărilor”, ne-a povestit Condrea.
Ouă autentice, cu modele huţule
În muzeul particular al ouălor încondeiate de la Moldoviţa, muzeu pe care Lucia „l-a visat” cu zeci de ani în urmă, exponatele sunt aranjate în ocniţe, pe secţiuni, colecţia autentică, huţulă, care cuprinde circa 200 de ouă foarte vechi, unele având peste o sută de ani, colecţia ouălor închistrite şi decorate de artista Lucia Condrea, după metode tradiţionale, şi colecţia de ouă internaţionale, obţinute la schimb sau cumpărate de la târgurile internaţionale, la care este invitată an de an.
„În luna Paştilor, bunicul, tata, dar şi eu umblam cu <scăldatul> prin sat, un obicei vechi păstrat la huţuli. Atunci, la fiecare casă, primeam câte un ou. Cât am fost mică, adunam cele mai frumoase ouă şi le aranjam într-o cutiuţă, care, mai apoi, a devenit neîncăpătoare. Pe parcurs, s-au adunat foarte multe ouă, cele mai multe fiind aşezate astăzi în muzeu”, ne-a spus Condrea.
Colecţie de suflet
Modelele care se regăsesc pe ouăle aflate la secţiunea „autentic” sunt cele vechi, ale huţulilor, care s-au inspirat din folclor, din cusăturile de pe cămăşile populare, catrinţe, broderii. În colecţie se află ouă provenite din Moldoviţa, Argel, Izvoarele Sucevei, Brodina, Moldova Suliţa. Culorile naturale pe care le foloseau huţulii pentru a vopsi ouăle sunt galbenul, pe care-l preparau din gălbenele, roşul şi negrul, iar în Izvoarele Sucevei şi Brodina predomină verdele.
Despre colecţia cu ouă autentice, cu modele vechi, artista ne-a spus că „este o colecţie de suflet, la noi fiind o tradiţie de secole în arta închistririi ouălor, iar meşterii noştri populari merită să fie cunoscuţi de o lume întreagă, prin operele lor, chiar dacă unii dintre cei care au închistrit aceste ouă nu mai sunt printre noi”.
Costum popular de peste 150 de ani
Pentru a fi în ton cu obiectele de valoare pe care ni le-a prezentat, Lucia Condrea s-a îmbrăcat, pentru a ne prezenta exponatele din muzeu, într-un costum vechi, de peste 150 de ani, specific huţulilor. Costumul a fost primit de artistă de la o admiratoare, care a văzut-o la televizor şi care, după cum ne-a spus Lucia Condrea, „şi-a dat seama că eu, într-adevăr, sunt un păstrător al tradiţiilor etniei huţule”. Costumul complet, cu cămaşă, catrinţă, opinci, este identic cu cele purtate de bătrânii huţuli, persoana care i l-a dăruit Luciei păstrându-l moştenire de la străbunica ei.
„Mă lupt cu kitschul”
„Personal, mă consider un continuator al acestor lucrări şi un păstrător de tradiţii. În muzeu sunt ouă de o mare valoare artistică. Mă lupt de mulţi ani cu kitschul, cu tot ce este artificial, ce nu are rădăcini în tradiţia şi folclorul acestui popor. Sper că am reuşit să redau prin lucrările mele o lumină în ceea ce priveşte arta încondeierii ouălor în Bucovina, fiind un ambasador peste hotare al acestui loc minunat”, ne-a spus artista, care este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Întrebată cum îşi corectează unele modele care nu-i ies de la început, artista ne-a spus că pur şi simplu distruge oul. Nu doreşte ca în vitrinele din muzeul ei să stea ouă care nu-i fac cinste. Nu suportă să facă corecturi majore pe un ou, pentru că se observă.
Lucia Condrea ne-a explicat că a încercat o nouă conotaţie în artă, o percepţie originală şi personală şi o formă artistică împotriva kitschului.
Primul ou închistrit, cu 26 de ani în urmă
Primul ou pe care l-a închistrit artista din Moldoviţa, cu 26 de ani în urmă, şi care se află astăzi în muzeu, a fost făcut sub îndrumarea Elenei Taşcan, care, din păcate, nu mai trăieşte, dar care a fost profesoara mai multor încondeietoare din zona Moldoviţa.
„Elena Taşcan lucra cu o pasiune fantastică. Nu cred că există secrete pentru a încondeia un ou, pentru că în această zonă sunt multe persoane care fac acest lucru. Cred, însă, că Dumnezeu mi-a dat mult mai mult noroc, curaj, pasiune, tenacitate să pot face ouă reprezentative”, ne-a mai povestit Condrea.
Cinci tehnici de lucru
Deşi recunoaşte că este un continuator al artei huţule, Lucia nu a dorit să rămână la stadiul unor lucrări naive.
„Pentru mine, aceste simboluri sunt naive, iar în competiţia internaţională aceste lucruri, din păcate, nu au valoarea dorită. Sunt importante pentru zona noastră, pentru Bucovina, pentru folclorul zonei şi constituie punctul de plecare”, a explicat Condrea.
De-a lungul timpului, Condrea s-a evidenţiat prin cinci tehnici de lucru. Nu există motiv tradiţional pe care să nu-l fi pus pe coaja de ou, de la brâie, la motivele de pe cămăşile populare, ştergare, goblenuri sau tapiserie manuală.
„Picasso din România” a aranjat ouăle lucrate în tehnica batikului, în funcţie de nuanţe. Ea execută exclusiv „batik” (tehnica cerii de sorginte ucraineană). În tehnica cerii, a batikului, Lucia este singurul european care a fost nominalizat şi a primit trei premii în Franţa şi un altul în Italia. Artista a obţinut şi premiul al doilea, al publicului, la Tours.
„Am creat cinci tehnici de lucru: „tradiţională” (în culori), „grafică alb-negru, „dantelărie” (goblen pe ou) „tehnica antichităţilor” (inspirată din plafoane, pavaje şi coloane), „ceară în relief cu culori”, începând de la maro, verde, roşu, bleu, și mai nou, am inclus şi abstractul în tehnica mea de lucru”, ne-a spus Lucia Condrea.
Tehnicile încondeietoarei au rădăcini în folclor. Pe ouăle închistrite de Lucia regăsim cusăturile româneşti, ştergarele, covoarele din casele bunicilor, modelele cusute pe cămăşile populare, multe dintre modele fiind diversificate şi stilizate de artistă. Pe lângă culorile tradiţionale, ea a folosit şi culori mai îndrăzneţe, de compoziţie, movul, albastrul, verdele, portocaliul.
Ouă de pe toate continentele
Artista de la Moldoviţa a aranjat, la etajul muzeului, în câteva ocniţe, circa 400 de ouă obţinute în urma schimbului cu alţi încondeietori din străinătate, în cadrul unor expoziţii, târguri şi concursuri internaţionale sau ouă pe care le-a cumpărat de la artişti străini.
Am văzut ouă realizate în Madagascar, ouă din roci şlefuite, ouă din lemn realizate în Africa de Sud, ouă din China, pictate în tempera cu simbolul raţei pe oul... de raţă, ouă pictate în acuarelă din Ungaria sau, tot din aceeaşi ţară, ouă de gâscă sculptate sau gravate. Din Franţa, Lucia şi-a adus ouă cu aplicaţii florale, din Cehia, ouă perforate, iar din Germania ouă „zgâriate”.
Din îndepărtata Siberie au fost aduse la Moldoviţa câteva ouă din lemn, pictate cu acuarelă sau ulei, iar din Indonezia ouă pictate cu elefanţi. China este prezentă în colecţia Luciei prin ouăle de porţelan, iar America de Nord – Philadelphia, prin ouăle care au imprimat simbolul macului roşu. Ouăle potcovite din Ungaria, cele din sticlă şi porţelan din Cehia şi Slovacia, pictura naivă de pe ouăle realizate în Rusia sau ouăle decorate în „stil Faberge”, cu piatră semipreţioasă în interior, sunt alte „bogăţii culturale” care decorează pereţii muzeului de ouă încondeiate din Moldoviţa. Din Hong-Kong au fost aduse ouă realizate în cremene, iar din Taiwan - ouă pictate. În colecţia personală a Luciei se află un ou realizat dintr-o singură sârmă (Slovacia) sau cele făcute din piatră şlefuită şi pictată (Danemarca).
Bijuterii ovoide de la Moldoviţa, prezente în 78 de expoziţii
Lucia Condrea a participat la peste 78 de expoziţii internaţionale de ouă decorate, începând cu Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Italia şi Elveţia. În urma participărilor internaţionale la diferite expoziţii, încondeietoarea din Moldoviţa a primit titlul de artist internaţional - ouă decorate, statut ce-i permite participarea la toate expoziţiile şi concursurile internaţionale de profesionişti şi participarea ca invitat special la festivalurile şi târgurile organizate în ţară.
Grupuri de francezi, japonezi, nemţi au participat la cursuri de iniţiere în arta încondeierii ouălor, la Moldoviţa. Străinii au învăţat de la Lucia Condrea cum se „îmbracă” oul în ceară şi cum se desenează folosind chişiţa.
„Atât colecţia personală a Luciei Condrea, cât şi cea internaţională produce o impresie de neuitat asupra celor care se apleacă, cu respect şi cu bună intenţie, înspre vitrinele care conţin bijuteriile ovoide multicolore”, susţine pr. conf. univ. dr. Florin Bucescu.
Vizitat de preşedintele României
Muzeul de ouă încondeiate de la Moldoviţa este vizitat şi apreciat de turişti din toată lumea. Personalităţi marcante, oameni politici, personalităţi ale artei, ambasadori, consuli au vizitat muzeul Luciei Condrea.
„În toamna anului 2008, am avut onoarea de a fi vizitaţi de Preşedintele României, Traian Băsescu, de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, iar în cadrul proiectului <Paştele în Bucovina>, am avut onoarea de a fi vizitaţi de ministrul Turismului, Elena Udrea. Ea a evidenţiat importanţa acestui muzeu prin atragerea turiştilor în Bucovina, pentru turismul cultural şi religios. Specialiştii în domeniu ne-au spus că muzeul este de o valoare inestimabilă pentru România, prin valoarea artistică a exponatelor”, a mai completat Lucia Condrea.
( 3 mar 2010, 12:41:11