Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Copiii supradotaţi, la fel ca şi cei cu dizabilităţi, sunt priviţi ca abateri de la ceea ce definim în mod curent ca „normal”, astfel încât ei pot avea dificultăţi de integrare şi de comunicare cu cei din jur. Inteligenţa generală este apreciată a fi capacitatea de a rezolva probleme sau abilitatea de a avea succes în mediul academic şi este apreciată prin IQ.
Valorile IQ tipice după care se apreciază inteligenţa generală sunt peste 140 - geniu sau aproape geniu, 120 - 140 – inteligenţă superioară, 110 - 119 – inteligenţă peste medie, 90 - 109 – inteligenţă normală, 80 - 89 – inteligenţă deficitară, 70 - 79 – deficienţă mentală posibilă, sub 70 – deficienţă mentală definită.
Potrivit psihologului sucevean Dinu Octavian Luca, există însă şi alte multe tipuri de inteligenţă care nu sunt măsurate de testele IQ clasice şi aici pot fi nominalizate testele fizice ale sportivilor, testele de abilităţi, de inteligenţă emoţională etc.
Psihologul Dinu Luca spune că inteligenţa generală poate inhiba statutul în viaţa socială, deci copiii şi oamenii foarte inteligenţi nu reuşesc să se adapteze la cotidian.
„Nu modestia este principala lor calitate”
„Pot fi foarte buni în viaţa ştiinţifică, foarte buni cercetători, dar pot avea un handicap în viaţa socială. Inteligenţa relevă foarte bine succesul şcolar”, afirmă psihologul.
Acest lucru este confirmat de directorul Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare”, Dan Popescu. La acest colegiu funcţionează un centru de excelenţă pentru informatică, matematică şi biologie, frecventat de aproximativ 300 de elevi. Dintre aceştia, potrivit directorului Popescu, circa 40 sunt copii supradotaţi, cu un coeficient de inteligenţă superior, iar unii dintre ei manifestă probleme de integrare.
„Pe de o parte, unii sunt conştienţi de valoarea lor şi nu prea stau de vorbă cu ceilalţi, să spunem că nu modestia este principala lor calitate. Alţii au tot felul de complexe, pentru că aceşti copii nu prea stau prin baruri, nu au subcultura străzii şi apar scurt-circuite de comunicare cu ceilalţi, ei nici nu înţeleg semnalele care vin de acolo, nu au legătură cu strada”, afirmă profesorul, care mai spune că tot atât de mulţi elevi cu inteligenţă superioară, dacă nu chiar mai mulţi, sunt şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş”. Copii supradotaţi sunt şi la alte şcoli din judeţ, dar fie nu s-au manifestat, fie nu şi-a bătut nimeni capul să-i descopere.
„Şi copiii supradotaţi trebuie lăsaţi să sufere, să plângă, să aibă toate experienţele vieţii”
Testele pentru determinarea IQ se pot efectua la vârste destul de mici, de pe la 6-7 ani, dar psihologul Dinu Luca nu este de acord cu acest mod de abordare.
„Orice psiholog poate testa copiii la şcoală, dar nu este util ca părinţii să-şi testeze copiii decât dacă au indicii că ar putea fi clar peste medie. Să păstrăm pentru teste dimensiunea pe care o merită, adică numai pentru extreme. Altfel, fiind implicaţi afectiv, testele îi pot afecta negativ, mai ales că la copii pot fi variaţii foarte mari, îndeosebi la adolescenţi”, a afirmat psihologul.
În opinia sa, pentru aceste categorii de copii cel mai recomandat este să urmeze şcoala în clase obişnuite, să nu fie separaţi de ceilalţi, deoarece, „dacă îi punem într-un glob de sticlă, îi izolăm şi mai mult”.
„Ei trebuie integraţi, la fel ca şi cei cu handicap, pentru că, altfel, din start le este afectată integrarea socială. Dacă îi retragem în clase speciale, merg foarte bine în perioada şcolară, dar îi rupem de contextul social şi vor aştepta tot timpul condiţii speciale. Vor trebui să lupte şi ei nu sunt obişnuiţi. Pot fi foarte buni elevi, studenţi, dar ulterior la serviciu să nu dea randament. Sunt singuratici, individualişti, nu sunt învăţaţi să lucreze în echipă”, a declarat Dinu Luca.
El recomandă în mod special acestor copii să practice sporturile de echipă, mai ales pentru a se obişnui cu ideea că există domenii în care alţii sunt mai buni decât ei: „nu putem să-i protejăm toată viaţa, ei trebuie lăsaţi să sufere, să plângă, să aibă toate experienţele vieţii, evident, până la un anumit nivel”.
Psihologul a arătat că obişnuinţa succesului timpuriu este o explicaţie pentru faptul că sportivi sau muzicieni care s-au lansat la vârste tinere au clacat la primul insucces.
În puţinele şcoli în care există centre de excelenţă, elevii cu inteligenţă ridicată sunt încurajaţi să-şi exerseze abilităţile, să devină tot mai competitivi. Copiii din tot judeţul vin la aceste cursuri sâmbăta, pe banii lor, iar orele sunt ţinute de profesori din cadrul colegiului, plătiţi pentru această activitate de şcoală cu 3-6 euro pe oră, în funcţie de vechime şi gradele didactice.
În sistem sunt cuprinşi elevi de la clasa a V-a până la a XII-a, inclusiv, şi reprezintă „pepiniera” de olimpici naţionali şi internaţionali şi laureaţi ai concursurilor şcolare la toate disciplinele.
Mensa, organizaţia internaţională a celor cu IQ mult peste medie
Cei care vor să meargă şi mai departe şi vor să intre în dialog cu cei asemenea lor se pot înscrie la testele de admitere în organizaţia internaţională Mensa, a oamenilor cu un IQ mult peste medie. Organizaţia este compusă din grupuri naţionale aflate sub autoritatea formală a Mensa International.
Membrii Mensa trebuie să fie printre primii 2% la testele de inteligenţă folosite de organizaţie. Printre cei mai tineri membri admişi se află Oscar Wrigley, admis în 2009 la vârsta de doi ani, cinci luni şi 11 zile şi al cărui IQ se pare că depăşeşte 160, Elise Tan Roberts, din Edmonton, Londra, care a fost acceptată, în 2008, cu un IQ de 154 la vârsta de doar doi ani, patru luni şi 14 zile şi Ben Woods, care avea doi ani şi 10 luni în 1995.
Mensa este o organizaţie apolitică, non profit, înfiinţată în 1946 în Anglia. Singura condiţie de a deveni membru este să ai o inteligenţă superioară dovedită prin obţinerea unui scor care să te situeze la testele de inteligenţă în top 2%. Potrivit site-ului Mensa România, http://mensa-romania.ro, pentru acest an testarea se va organiza în data de 11 aprilie, însă nu a fost stabilită locaţia. Taxa de testare este 25 lei, iar cotizația anuală 60 lei (30 lei pentru elevi și studenți). Din Mensa România fac parte doctori, ingineri, profesori, psihologi, filologi, specialişti IT, câţiva ziarişti. În străinătate sunt membri chiar şi şoferi de TIR, alături de profesori universitari cu doctorate multiple, pompieri alături de cercetători, pensionari, şomeri şi milionari.
În prezent, Mensa România are numai puţin peste 100 de membri. Raportat la populaţie, ar trebui să numere în jur de 2.000 de membri. Mai trebuie spus că, deşi unii dintre cei care au IQ peste 140 spun că asta nu este întotdeauna o mare fericire, certificatul de membru Mensa reprezintă una dintre cele mai solide cărţi de vizită la angajarea în străinătate.
