Un nou sistem de protecţie a clădirilor şi culturilor împotriva inundaţiilor a fost conceput şi realizat de trei ingineri din judeţul vecin Maramureş şi a fost oferit spre studiu tuturor administraţiilor locale şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. Paul Mateescu, Gheorghe Petru Tătaru şi Daniel Borota sunt ingineri în Baia Mare şi au inventat primul dig modular de apărare împotriva inundaţiilor în 2006, dar l-au perfecţionat şi modernizat până la forma lansată oficial în data de 12 februarie a.c. Invenţia a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) la sfârşitul anului trecut, iar dreptul de producţie şi comercializare a primului dig mobil de acest gen a fost cumpărat tot de un băimărean, Dumitru Matei, prin firma sa, Ramira SA. El ne-a spus că a considerat invenţia de viitor, deoarece anual pagubele produse de inundaţii se ridică la milioane de euro. Matei ne-a declarat că prima variantă comercială a digului, cu o lungime de 20 km şi înălţime de 1 metru, a fost deja lansată în producţie pentru că se aşteaptă ca primele inundaţii rezultate din topirea zăpezilor să înceapă deja să ridice probleme autorităţilor. "Este dezarmant de simplu, dar în România nu s-a gândit nimeni până acum, am rămas tot la sacii de nisip. Un km de dig este montat de 15 oameni în 10 ore, cu două tractoare cu remorci convenţionale şi un autostivuitor", ne-a declarat Dumitru Matei.
Digul modular se poate utiliza şi pe terenuri accidentate
Băimăreanul spune că a crezut din prima clipă în ideea celor trei şi regretă că nu s-a gândit el la asta. A investit până acum 400.000 de euro pentru producerea digului şi a oferit Consiliului Judeţean Maramureş un discount de 30%, numai că şeful administraţiei maramureşene nu s-a arătat interesat de ofertă şi nici nu a venit la lansarea oficială, în data de 12 februarie a.c.. Matei a spus că a trimis mape de prezentare la toate prefecturile, consiliile judeţene şi la sucursalele companiei Apele Române din ţară, dar până acum detalii suplimentare a cerut doar Ministerul Catastrofelor din Ungaria.
Potrivit lui Dumitru Matei, inundarea locuinţelor şi terenurilor agricole poate fi prevenită prin amplasarea de diguri metalice, care se îmbină cu ajutorul unor elemente din cauciuc. De asemenea, digul modular poate fi utilizat la devierea temporară a unor cursuri de apă pentru efectuarea de lucrări. Digul este rezistent la şocuri, are o rigiditate mărită, se montează, demontează şi transportă rapid spre zonele în pericol de a fi inundate, nu degradează mediul, are o folosinţă îndelungată, chiar şi de 10 ani dacă este întreţinut corespunzător, şi poate fi amplasat şi pe teren cu denivelări.
După folosire, se spală cu furtunul, se demontează şi se duce în alt loc unde este nevoie.
Digul a fost scos la vânzare cu 500.000 de euro/kilometru (suma în care e inclus TVA), dar suma pare mare administraţiilor locale, deşi asupra eficienţei produsului nu prea au dubii. O soluţie mai la îndemână ar fi găsirea modalităţii legale prin care sistemul să poată fi implementat cu finanţare europeană sau guvernamentală. După ultimele inundaţii importante, din iulie 2008, numai costurile pentru reconstrucţia infrastructurii afectate s-au ridicat la aproape 195 milioane de euro. În urma acestor calamităţi au fost afectate 193 de case, 200 kilometri de drumuri judeţene, 846,69 de kilometri de drumuri comunale, 22 de poduri pe drumuri judeţene şi 189 de poduri pe drumuri comunale, 27 de podeţe pe drumuri judeţene şi 614 podeţe pe drumuri comunale. La nivel naţional, pagubele după inundaţiile din iulie 2008 s-au ridicat la circa 471,4 milioane euro.
(22 feb 2010, 12:26:18