Majoritatea dosarelor depuse de suceveni în vederea obţinerii de despăgubiri pentru averile pierdute sunt încă nesoluţionate. Asta a reieşit în urma unei analize a stadiului aplicării legilor proprietăţii în judeţul Suceava, la care au participat conducerile Consiliului Judeţean şi Prefecturii Suceava. Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat că la Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate din cele peste 2.000 de cereri de despăgubiri depuse, doar 112 au fost admise. De asemenea, el a precizat că nici una dintre cererile depuse la Legea nr. 9/1998 prin care se stabilea despăgubirea românilor plecaţi din Cadrilater nu a fost soluţionată până în prezent.
„Avem şi noi 23 de dosare depuse la această lege. Sunt cetăţeni în zona Rădăuţi care s-au refugiat aici şi care cer despăgubiri pentru terenurile şi casele rămase din zona Cadrilaterului. Până acum însă nu s-au acordat despăgubiri la nici o cerere”, a spus Flutur.
Şeful administraţiei judeţene a mai adăugat că la Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 au fost depuse peste 2.700 de dosare, dintre care în doar 100 de cazuri foştii proprietari au fost puşi în posesie în natură.
- Lipsă de terenuri pentru cei care au hotărâri judecătoreşti definitive
Gheorghe Flutur a precizat că în ceea ce priveşte Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii, în baza acesteia au fost depuse 33.000 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 358.000 de hectare de teren, din care 326.000 de hectare de terenuri forestiere. El a declarat că până în prezent a fost validat dreptul de proprietate pentru 41.000 de hectare de teren.
„Un lucru pe care l-am descoperit în cadrul analizelor făcute, şi pe care vreau să-l discutăm şi la nivel de Guvern, este faptul că avem aproape 2.800 de hectare de pădure şi circa 500 de hectare de teren agricol pentru care s-a validat dreptul de proprietate, însă nu au unde să-i pună în posesie. Iar unii dintre cei care au obţinut aceste terenuri au şi hotărâri judecătoreşti definitive. Şi aici există o interpretare a Curţii Constituţionale care spune că nu poţi să-i pui în posesie pe terenul pe care statul a fost proprietar sau pe terenul revendicat de alte persoane, până când acestea nu primesc o soluţie definitivă”, a spus Flutur.
În opinia acestuia, soluţia pentru cei care trebuie să primească terenuri agricole ar fi terenurile aflate în proprietatea Agenţia Domeniilor Statului din Suceava. În ceea ce-i priveşte pe cei care au de primit terenuri forestiere, soluţia ar fi acordarea lor în zona Broşteni, unde se află domeniile revendicate de prinţul Paul de România, pierdute definitiv de către acesta în instanţă.
Majoritatea dosarelor depuse de suceveni în vederea obţinerii de despăgubiri pentru averile pierdute sunt încă nesoluţionate. Asta a reieşit în urma unei analize a stadiului aplicării legilor proprietăţii în judeţul Suceava, la care au participat conducerile Consiliului Judeţean şi Prefecturii Suceava. Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a arătat că la Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate din cele peste 2.000 de cereri de despăgubiri depuse, doar 112 au fost admise. De asemenea, el a precizat că nici una dintre cererile depuse la Legea nr. 9/1998 prin care se stabilea despăgubirea românilor plecaţi din Cadrilater nu a fost soluţionată până în prezent.
„Avem şi noi 23 de dosare depuse la această lege. Sunt cetăţeni în zona Rădăuţi care s-au refugiat aici şi care cer despăgubiri pentru terenurile şi casele rămase din zona Cadrilaterului. Până acum însă nu s-au acordat despăgubiri la nici o cerere”, a spus Flutur.
Şeful administraţiei judeţene a mai adăugat că la Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 au fost depuse peste 2.700 de dosare, dintre care în doar 100 de cazuri foştii proprietari au fost puşi în posesie în natură.
Lipsă de terenuri pentru cei care au hotărâri judecătoreşti definitive
Gheorghe Flutur a precizat că în ceea ce priveşte Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii, în baza acesteia au fost depuse 33.000 de cereri, pentru o suprafaţă totală de 358.000 de hectare de teren, din care 326.000 de hectare de terenuri forestiere. El a declarat că până în prezent a fost validat dreptul de proprietate pentru 41.000 de hectare de teren.
„Un lucru pe care l-am descoperit în cadrul analizelor făcute, şi pe care vreau să-l discutăm şi la nivel de Guvern, este faptul că avem aproape 2.800 de hectare de pădure şi circa 500 de hectare de teren agricol pentru care s-a validat dreptul de proprietate, însă nu au unde să-i pună în posesie. Iar unii dintre cei care au obţinut aceste terenuri au şi hotărâri judecătoreşti definitive. Şi aici există o interpretare a Curţii Constituţionale care spune că nu poţi să-i pui în posesie pe terenul pe care statul a fost proprietar sau pe terenul revendicat de alte persoane, până când acestea nu primesc o soluţie definitivă”, a spus Flutur.
În opinia acestuia, soluţia pentru cei care trebuie să primească terenuri agricole ar fi terenurile aflate în proprietatea Agenţiei Domeniilor Statului din Suceava. În ceea ce-i priveşte pe cei care au de primit terenuri forestiere, soluţia ar fi acordarea lor în zona Broşteni, unde se află domeniile revendicate de prinţul Paul de România, pierdute definitiv de către acesta în instanţă.