Căutate cu disperare de cei care au de rezolvat rapid o problemă fiziologică, dar detestate de locuitorii din zonă, care de multe ori fac scandal şi cer să dispară, toaletele ecologice amplasate în municipiul Suceava sunt, pe cât de necesare, într-un oraş civilizat, pe atât de surprinzătoare şi dezgustătoare, în unele cazuri.
Un vechi proverb spune că “omul sfinţeşte locul”, dar atunci când acelui om nu îi pasă de ceea ce lasă în urma lui şi de cei care vor mai trece pe acolo, rezultatele sunt înfiorătoare.
Cea mai bună dovadă o reprezintă cele 23 de toalete ecologice care mai sunt încă funcţionale, dar numai ca urmare a numeroaselor reparaţii şi lucrări de întreţinere. În mai puţin de doi ani de folosinţă, două toalete au fost distruse complet, restul de 23 fiind peticite şi reparate săptămânal, prin rotaţie.

 

Toaletele răsturnate, o imagine dezgustătoare

În funcţie de cum le e norocul, cei care au o “urgenţă” pot nimeri o toaletă care a fost curăţată de curând şi este cât de cât acceptabilă, ori pot da peste una foarte murdară.
Primăria Suceava are doi oameni care se ocupă de întreţinerea zilnică a acestor toalete ecologice, de la vidanjarea lor, la curăţarea mizeriilor lăsate în urmă de “vizitatori”.
“Zilnic sunt curăţate şi spălate, dar asta nu se prea vede. De cum pleacă echipa de curăţenie de acolo şi sunt folosite, în jumătate de oră aproape că nu se mai cunoaşte munca lor. Dacă ar avea de plătit pentru acest serviciu, poate că oamenii ar respecta mai mult ceea ce li se oferă, dar aşa, au de suferit toţi cei care intră după ei şi găsesc o mizerie cruntă. Zilnic avem o mulţime de probleme cu aceste toalete ecologice. Capacele de WC se fură într-un ritm ameţitor, uşile sunt stricate foarte des, iar din când în când, se găsesc unii să le răstoarne şi să împrăştie înăuntru toată mizeria adunată până atunci, de nici nu te poţi apropia de ele”, povesteşte Marian Andronache, directorul Direcţiei Domeniului Public, în subordinea căruia este şi echipa care are o meserie de-a dreptul ingrată, de a curăţa zilnic dejecţiile lăsate în urmă de sute sau chiar mii de oameni.

 

Toaletele ecologice, refuzate de locatarii zonelor unde sunt amplasate

Cele 23 de toalete ecologice au fost amplasate în locuri frecventate de obicei de multă lume şi unde nu există alternativa unor toalete de uz public, precum cele ale centrelor comerciale, pieţelor, bazarului sau instituţiilor publice.
De exemplu, asemenea toalete ecologice sunt puse la dispoziţia taximetriştilor şi şoferilor de maxi-taxi, care îşi petrec aproape toată ziua în stradă, motiv pentru care au fost amplasate la capetele de linie pentru maxi-taxi, dar şi în zonele de staţionare a taxiurilor, precum cea de lângă Casa de Cultură.
Altele au fost amplasate în zona Stadionului, a Patinoarului artificial Areni, la Cetatea de Scaun a Sucevei, în zona Universităţii “Ştefan cel Mare”, în faţa Gării Iţcani şi în preajma bisericilor.
Într-o vreme, aceste toalete ecologice erau amplasate şi în zona centrală a Sucevei, chiar pe esplanada din faţa Casei de Cultură, dar, din cauza protestelor numeroase ale locatarilor din zonă, care nu vroiau să le vadă acolo, au fost mutate în alte zone şi sunt aduse doar atunci când au loc spectacole sau alte manifestări publice.
Viceprimarul Lucian Harşovschi a precizat că, pentru a suplini lipsa toaletelor ecologice care au fost distruse, dar şi pentru a acoperi necesarul de toalete publice în alte zone ale oraşului, au mai fost comandate recent încă cinci toalete ecologice, care vor fi amplasate în curând.
Până când toţi cei care le folosesc vor învăţa să nu îşi facă nevoile pe capacul WC-ului sau chiar total alături, uneori chiar şi pe podea, pentru ca şi alţii să mai poată intra acolo în urma lor, cea mai bună soluţie, uneori, rămân toaletele publice ale instituţiilor şi ale centrelor comerciale rămân cea mai bună alternativă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Toaletele ecologice, între necesitate şi repulsie.

Comentarii