Sucevenii fac faţă din ce în ce mai greu la stresul provocat de problemele cu care se confruntă zilnic, de la ameninţarea de a rămâne fără slujbă până la greutăţile financiare sau în viaţa de familie.
Secţia Psihiatrie Burdujeni funcţionează la capacitate maximă, cele 45-50 de paturi fiind ocupate în permanenţă. Unul dintre medicii psihiatri de la Burdujeni, dr. Irina Bălăuţă, ne-a declarat că pe fondul crizei economice există un sentiment de teamă, cu care nu se confruntă doar pacienţii spitalului, ci mult mai mulţi oameni care aparent nu au probleme.
„Lumea se plânge şi este panicată din cauza crizei economice, criza este amplificată de un sentiment de teamă”, spune dr. Bălăuţă.
Colegul ei, dr. Silviu Demetriu, este de părere că o persoană este afectată psihic de criza economică în momentul în care a rămas fără slujbă, dar până acum, astfel de cazuri nu i-au ajuns pacienţi. Statistic, la secţia în care lucrează cei doi medici un sfert dintre pacienţi sunt schizofreni, un sfert sunt etilici, iar jumătate au altfel de afecţiuni psihice, de la depresii până la oligofrenie şi demenţă.
În acelaşi timp, la Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava ajung aproape zilnic oameni care au încercat să-şi ia viaţa sau victime ale unor acte de violenţă.
Pentru tentativele de sinucidere, cei doi psihiatri apreciază că lipsurile au un rol determinant, iar factorul favorizant este alcoolul.
„Alcoolul le dă curaj, favorizează punerea în practică a ideii suicidare. Aceşti oameni au, majoritatea, probleme la care nu găsesc o soluţie convenabilă”, a spus dr. Demetriu.

 

„Portretul-robot” al sinucigaşului

Dr. Bălăuţă creionează „portretul-robot” al sinucigaşului. La bărbaţi, cel mai frecvent este vorba despre o persoană divorţată, cu statut social precar şi alcoolic; mai rar la acest gest extrem poate recurge şi bărbatul cap de familie, cu mulţi copii, care nu găseşte soluţii pentru a-şi întreţine familia.
Când este vorba despre femei, tentativa de sinucidere apare ca strigăt de alarmă, un gest demonstrativ pentru a atrage atenţia asupra problemelor pe care le au. Tot ca semnal de alarmă este văzută tentativa de suicid şi la tineri, cu cauză decepţia sentimentală. Atât bărbaţii, cât şi femeile pot recurge la sinucidere în caz de depresie severă şi în schizofrenie. Bărbaţii sunt mai decişi şi folosesc metode mai violente şi mai sigure, femeile apelează mai frecvent la ingestia de medicamente, eventual cu alcool.
Mai predispuse la depresie sunt persoanele cu intelect peste medie, dar „şi omul mai prostuţ poate avea tendinţa să exagereze un factor de stres şi să manifeste agitaţie şi anxietate”, să nu aştepte nimic bun de la viitor.

 

Un act sinucigaş nu poate fi imputat nimănui

Potrivit celor doi specialişti, semnele depresiei apar în primul rând în schimbări comportamentale - preocupare, izolare, lipsă de comunicare cu cei din jur, dar nu este obligatoriu ca cei apropiaţi să le detecteze, după cum nu este obligatoriu ca o depresie să se termine cu o tentativă de sinucidere.
Doctorul Demetriu nu crede că mediatizarea unor cazuri de sinucigaşi ar contribui la decizia unui depresiv de a se sinucide şi nici nu acceptă ideea ca cineva din anturajul celui în cauză să se simtă vinovat.
„Cine vrea să se sinucidă ştie ce are de făcut, nu din presă îşi ia ideile. Este greu de prevenit un act sinucigaş, de asta nici nu-l poţi imputa niciodată nimănui”, a precizat psihiatrul.
În ceea ce priveşte exacerbarea violenţei, inclusiv a celei domestice, dr. Demetriu şi dr. Bălăuţă apreciază că principala cauză este consumul de alcool, apoi nivelul de educaţie şi structura psihică a individului.
„Când există un anumit nivel de educaţie şi de cultură există şi argumente verbale într-o stare conflictuală, bărbatul sau femeia nu trebuie să recurgă la argumente fizice. Majoritatea celor care consumă alcool sunt săraci şi aşa încearcă să se anestezieze, să-şi uite necazul”, a spus dr. Bălăuţă.

 

Dr. Demetriu: „Astăzi părinţii stau prea puţin cu copiii lor”

Dr. Irina Bălăuţă a mai spus că în ultima perioadă a sesizat şi în societate o agresivitate verbală extraordinară şi consideră că starea de stres social este cea care generează conflicte care îi fac pe oameni să izbucnească la cea mai mică provocare.
Soluţia, în opinia celor doi psihiatri, este iniţierea unor programe de educaţie în privinţa riscului consumului de alcool şi de droguri, inclusiv pentru drogurile aşa-zis uşoare, care afectează un număr din ce în ce mai mare de copii şi tineri, dar şi reîntoarcerea la relaţiile de familie mai solide între părinţi şi copii.
„Astăzi părinţii stau prea puţin cu copiii lor”, este concluzia doctorului Silviu Demetriu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Stresul zilnic ţine secţia Psihiatrie Burdujeni la capacitate maximă.

Comentarii