Psihologul Mihaela Baban, şef Serviciu Rezidenţial Adulţi, de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, spune, despre acest caz, că „pare un fapt rupt de realitate şi greu de înţeles de noi toţi”.
“Privit sub aspect psihologic, în acest caz, se presupune că avem de-a face cu o tulburare afectivă bipolară, tulburare caracterizată prin deformarea afectivităţii persoanei, fie în sens negativ - depresii, melancolie, fie în sens pozitiv - mânii”, ne-a spus Mihaela Baban.
Psihologul a completat că “avem de-a face cu o simptomatologie depresivă mascată, specifică melancoliei, tulburare psihică în care pacienta are un comportament social adecvat, nu ridică probleme sau suspiciuni de nici un fel, dar tensiunile interioare, ideaţia autolitică - suicidară există”.
Mihaela Baban a mai afirmat că, în astfel de cazuri, persoana care ucide şi apoi vrea să îşi ia viaţa, explică faptul că a dorit să-i scape de suferinţă pe cei dragi ei.
„De aceea recurge la suicid, pentru a scăpa de suferinţă persoanele apropiate, pentru care ea se simte ca o povară. Dacă în depresie simptomele sunt evidente, măcar pentru cei din jur, care pot lua hotărârea de a-i ajuta pe cei aflaţi în suferinţă, în melancolie avem de-a face cu o depresie severă, dar ascunsă, care face greu de identificat simptome ce ar putea sugera măcar existenţa ei, ca şi tulburare psihică”, ne-a mai explicat Mihaela Baban.

 

Orientarea religioasă, o problemă?

Psihologul Iuliana Bacnas - Serviciul Evaluare Complexă şi Monica Buzdugan, psiholog Serviciul Asistenţă Maternală din cadrul Protecţiei Copilului, ne-au explicat că „pornind de la faptul ca era o familie în care soţia a îmbrăţişat orientarea religioasă a soţului (voit sau impus), orientare care a fost preluată şi de copii, a adus în dinamica emoţională a mamei o posibilă dezrădăcinare faţă de valorile şi regulile în care a crescut. Acest fenomen poate atrage în dinamica emoţională a acesteia sentimente de anxietate, de neputinţă, de devalorizare, de neîncredere, de suspiciune, de insecuritate”.
Se poate presupune că îmbrăţişarea unei alte religii nu a fost acceptată şi integrată de familia naturală a soţiei, relevând încă un plus de nesusţinere pe care poate l-ar fi aşteptat.
De obicei, ne-au spus psihologii, în astfel de situaţii, insatisfacţia în plan emoţional este compensată în plan cognitiv sau concret comportamental dezvoltând preocupări preponderent de acumulare de informaţii sau pur şi simplu ne lăsăm atraşi de tot felul de situaţii concrete, care trebuiesc rezolvate, activităţi profesionale sau „urgenţe”.
Ceea ce atrage atenţia este uluirea celor care cunoşteau familia, care derivă din nepotrivirea imaginii sociale pe care această familie a reuşit să o construiască şi cele întâmplate în sânul ei, ceea ce, ne-au spus specialiştii, „ne duce încă o dată la supoziţia că cel puţin această femeie făcea un efort să ascundă stresul la care era supusă”.
„La o astfel de hartă psihologică, deşi mama putea fi sănătoasă, din punct de vedere psihiatric cele întâmplate ar fi putut fi săvârşite într-un moment de raptus, (în cazul în care luăm în calcul că mama ar fi comis această faptă), adică un moment caracterizat prin trecerea bruscă de la o stare de inhibiţie, produsă de o anxietate puternică, la o stare de agitaţie psihomotorie, stare însoţită de obicei de impulsuri agresive”, a declarat psihologul Iuliana Bacnas.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Specialiştii cred că femeia suferea de depresie severă.

Comentarii