Printează articolul
Trimite e-mail
Chiar dacă vremea nu a fost foarte prietenoasă cu credincioşii în ziua de Bobotează, cu lapoviţă şi temperaturi sub zero grade, bisericile au fost pline de oameni. Unii au luat parte la Sfânta Liturghie şi, apoi, la slujba de sfinţire a apei, alţii au venit doar în jurul amiezii, cu recipiente în care să-şi pună agheasma mare.
La Mănăstirea „Sf. Ioan de Nou”, Liturghia a fost săvârşită de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Sfinţirea apei
În jurul orei 11:00, clopotele mănăstirii sucevene au început să bată, credincioşii au ieşit din biserică, iar preoţii s-au aşezat în jurul mesei de piatră, unde, an de an, se săvârşeşte Boboteaza. Agheasma mare se pregăteşte în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului. Se spune că agheasma mare are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză (gr. epiklesis) care înseamnă invocarea, chemarea Duhului Sfânt „peste noi şi peste aceste daruri” (de pâine şi vin), ca să devină „adevărat Trupul şi Sângele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Uită de cele sfinte, în fiecare an
După aproape o jumătate de oră de rugăciune, ÎPS Pimen a afundat de trei ori crucea şi busuiocul în recipientul cu apă pregătit pentru credincioşi, cântând troparul Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu Doamne ...”.
Credincioşii au fost stropiţi cu agheasmă de ÎPS Pimen, după care au aşteptat să-şi umple sticlele cu apă sfinţită. În acest an, reprezentanţii mănăstirii au împărţit sticle de plastic de jumătate de litru credincioşilor care nu aveau recipiente în ce să-şi pună agheasmă. Cu toate acestea, lumea şi-a dat coate şi s-a îmbulzit. Jandarmii suceveni încearcă, an de an, să păstreze ordinea la împărţirea apei tămăduitoare, dar sunt destui oameni care uită pentru ce au venit la Bobotează şi se comportă mai ceva ca la cozile de la butelii, de pe timpul comunismului.
Agheasma mare este tămăduitoare
În cuvântul de învăţătură, ÎPS Pimen a explicat care este semnificaţia agheasmei, care are darul de a vindeca boli, de a-i apăra de rele pe credincioşi.
„Agheasma mare se bea pe nemâncate, în toată perioada 6-14 ianuarie, după care se ia anafură, perioada fiind una de amintire şi prăznuire a momentului Botezului Domnului. Agheasma mare se ia şi de acele persoane care după spovedanie nu au primit binecuvântarea de a se împărtăşi din cauza unor păcate grele”, a mai explicat ÎPS Pimen. Agheasma rămasă după cele nouă zile se ţine în casă pentru a-i feri pe membrii familiei de orice necaz.
Agheasma mare se mai foloseşte la sfinţirea bisericilor, a anumitor obiecte din sfântul altar. Cu ea, credincioşii stropesc casele şi anexele, animalele, pentru a le feri de duhuri rele.
Superstiţii, dincolo de credinţă
La mai multe biserici, apa a fost transformată în agheasmă mare de către preoţi, cu multă rugăciune, în jurul unor cruci de gheaţă.
La Biserica „Sf. Antonie cel Mare”, de lângă Piaţa Mică, după cum este tradiţia, a fost pregătită încă din Ajunul Bobotezei crucea de gheaţă, pe care credincioşii au lipit monede de metal, în timp ce şi-au pus o dorinţă. Tradiţia spune că dacă moneda se lipeşte de cruce, dorinţa credinciosului se va îndeplini. Acelaşi obicei l-am întâlnit şi la alte biserici sucevene (Biserica „Sf. Vineri”, Biserica „Sf. Mina”), unde, la fel, crucile de gheaţă erau pline de monede, pe care oamenii le lipiseră în acelaşi scop, de a li se îndeplini o dorinţă.
„Se spune că dacă lipeşti o monedă pe crucea de la Bobotează o să ai noroc. Am lipit şi eu o monedă. Ştiu că rugăciunea este mai importantă, dar astea sunt tradiţiile”, ne-a spus Gheorghe Irimia.
Un alt credincios cu care am stat de vorbă, Valentin Apopei, ne-a spus că crucea din gheaţă nu are o semnificaţie anume.
„Nu înţeleg de ce oamenii lipesc bani pe ea. Faptul acesta a fost mediatizat, aşa că tot mai mulţi creştini s-au îmbulzit să lipească bani pe cruce. Asta arată că uneori lumea nu este destul de educată, este chiar superstiţioasă şi acţionează <în turmă>. Ce face unul, fac aproape toţi. Eu nu cred în aşa ceva”, a mai precizat bărbatul.
1.200 de litri de agheasmă, la Sf. Vineri
La Biserica „Sf. Vineri” din cartierul George Enescu, credincioşii au împodobit crucea de gheaţă, adusă din comuna Bosanci, cu o cunună împletită din spice uscate de grâu, pentru un an bun, bogat.
În acest an, la această biserică s-au împărţit credincioşilor circa 1.200 de litri de agheasmă. Oamenii au aşteptat în ordine să-şi umple cănile de sticlă, plastic sau ceramică cu agheasmă mare, după care au plecat spre casele lor pentru a stropi locuinţele sau pentru a împărţi şi rudelor din apa tămăduitoare.
Tot de la credincioşi am aflat că anul 2010 va fi unul bogat, pentru că, spun ei, „în ajunul Bobotezei copacii au avut promoroacă şi a fost ger, iar în ziua Bobotezei a plouat, a fost lapoviţă”.
Chiraleisa
Credincioşii de la Biserica „Sf. Antonie cel Mare” şi-au umplut mai întâi recipientele cu apă din fântâna aflată în curtea bisericii. Şi-au aşezat cănile, sticlele, în care au strecurat şi câte un fir de busuioc, pe cele câteva mese aşezate în curtea bisericii. La finalul Sfintei Liturghii, bărbaţii au ieşit din biserică cu prapori cu chipuri de sfinţi în mâini, au strigat Chiraleisa (Doamne miluieşte), şi s-au aşezat în jurul meselor, unde preoţii au săvârşit slujba de sfinţire a apei.
La sfârşitul slujbei, fiecare credincios şi-a luat cana cu agheasmă, după care a primit anaforă de la preoţi.
Cruce de gheaţă, la Fălticeni
Câţiva credincioşi din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Fălticeni s-au pregătit cu sârg pentru sărbătoarea Bobotezei, aşa cum o fac de mai bine de zece ani. Ei s-au deplasat la iazul Şomuz, în ajunul Bobotezei, unde au sculptat o cruce de gheaţă, pe care au pus-o în faţa lăcaşului de cult. Mulţi din cei care au trecut prin faţa bisericii s-au oprit în faţa crucii, pentru a se închina cu evlavie sau pentru a lipi o monedă, timp în care şi-au pus o dorinţă. Oamenii cred că dacă banul se lipeşte „de prima dată”, dorinţa se va îndeplini, iar dacă vei lua monedele de pe cruce vei avea un an plin de ghinion. Tradiţia spune că dacă crucea începe să se dezgheţe în ziua de Bobotează, anul va fi bogat, iar dacă va rămâne îngheţată, anul va fi secetos şi sărac.
După slujba de sfinţire a agheasmei, oficiată lângă crucea de gheaţă, credincioşii au primit apă sfinţită. Unii au venit şi de la alte biserici cu recipiente, vrând neapărat să ia apă sfinţită şi de la crucea de gheaţă, alţii să atingă de cruce hainele copiilor sau ale persoanelor care nu au putut fi prezente în ziua de Bobotează la Sfânta Liturghie. (Stelian BORHAN)
