Câteva mii de familii de ortodocşi de stil vechi din tot judeţul, care păstrează Calendarul Iulian, sărbătoresc mâine Crăciunul. Mulţi suceveni obişnuiesc să meargă în ziua Naşterii Domnului la Mănăstirea „Slătioara”, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România.
Slujba de Crăciun va începe la ora 6:00 şi va fi oficiată de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Vlasie Mogârzan, Episcopii Ghenadie Gheorghe Băcăoanul, Sofronie Suceveanul, Glicherie Ieşeanul, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Ruşi-lipoveni, ucraineni, în sărbătoare
Sunt aşteptaţi la Slătioara, pe lângă credincioşi ortodocşi de stil vechi din judeţ (Ulma, Râşca, Bogdăneşti, Rădăşeni, Fălticeni, Suceava Sadău - Brodina, Slătioara), şi credincioşi din judeţele Bacău, Neamţ, dar şi din municipiul Bucureşti.
Cele mai multe familii de ortodocşi de stil vechi, circa 800, locuiesc în comuna Bogdăneşti, 400 de familii la Râşca, şi un număr mai mic la Rădăşeni, Fălticeni şi Suceava, după cum ne-a spus episcopul Ghenadie Gheorghe Băcăuanul.
Tot mâine sărbătoresc Crăciunul comunităţile de ruşi-lipoveni şi ucraineni din Ulma, Brodina de Sus, Brodina de Jos, Baineţ-Muşeniţa, Mitocul Dragomirnei, Nisipitu.
Astăzi, în Ajunul Crăciunului, după ce preoţii intră în casele oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului, la Mănăstirea Slătioara se va oficia, începând cu ora 17:00, slujba de priveghere, care va fi săvârşită de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Vlasie Mogârzan, împreună arhierei, preoţi şi diaconi.
Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.
Turte cu nucă şi sarmale cu hribi
La fel ca şi la credincioşii ortodocşi care păstrează Calendarul Gregorian, Ajunul Crăciunului este zi de post.
Ortodocşii de stil vechi pregătesc câte 12 feluri de mâncare în numele apostolilor. Nu lipseşte de pe masa fiecărei familii grâul fiert cu nucă, compotul de prune afumate sau sarmalele de post cu hribi.
În localitatea Slătioara, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi de stil vechi. De pe mesele gospodarilor nu lipsesc tradiţionalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”.
Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde este aşezată o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină.
Bucate la mănăstire, fără carne
În ziua de Crăciun nu se mai ţine post, aşa că gospodinele pregătesc toate bunătăţile, ca în orice familie tradiţională din Bucovina şi Moldova. În mănăstire, însă, rânduiala este alta.
„La noi în mănăstire, nu se consumă carne. Mari pregătiri de Crăciun nu avem decât să înfrumuseţăm biserica, să ne pregătim de orânduială şi de slujbă. În viaţa monahală, prea multe nu trebuiesc aranjate. Nu vor lipsi preparatele din peşte, cozonacul şi sarmalele”, ne-a spus Arhiereul Ghenadie Băcăoanul.
El a completat că sărbătoarea Crăciunului, alături de Învierea Domnului şi Botezul Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători creştine.
„Toate slujbele se oficiază în limba română şi ne aşteptăm să vină multă lume la biserică, nu numai din Slătioara, ci din toată ţara. După Sfânta Liturghie se vor rosti colinde creştine, în loc de cazanii, care numai în ţara noastră sunt aşa de frumoase în conţinut şi dogmă”, a mai spus Arhiereul Ghenadie.
Colindă în slavona veche
La Brodina, din peste 3.700 de locuitori, doar 400 mai păstrează stilul vechi. În această zonă se cântă de Crăciun colinde foarte vechi în limba huţulilor.
După sfinţirea caselor şi a bucatelor se formează o ceată de colindători, în jur de zece bărbaţi, care colindă timp de trei zile, până ce trec pe la toate casele din comună. Aceştia cântă o singură colindă, în slavona veche, fiind acompaniaţi şi de vioară. Fiecare gospodar îi cinsteşte cu un pahar de vin, o gustare, dar şi cu bani, care, apoi, sunt donaţi bisericii. La Sadău - Brodina există o biserică în care se face slujba integral în limba ucraineană.