Normele de securitate au rămas, pentru sute de agenţi economici din judeţ, de la cei mici până la cei care lucrează cu sume imense zi de zi, un detaliu puţin important, care rămâne mereu în plan secund în faţa altor priorităţi. O dovedesc cele mai recente statistici ale poliţiei, semn că mulţi patroni şi directori de unităţi merg pe ideea că nu li se poate întâmpla chiar lor, deşi exemplele de lângă ei dovedesc contrariul.

 

Măsurile de securitate care trebuiesc luate de fiecare unitate în parte sunt stipulate de legea 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. În ultimii ani, pe fondul numeroaselor spargeri înregistrate în magazine, baruri, primării sau unităţi poştale din judeţ, majoritatea comise de hoţi în locaţii unde normele de securitate nu existau ori erau precare, poliţia a pus un accent deosebit pe îmbunătăţirea pazei şi securităţii până la un nivel care să înlăture posibilitatea comiterii unor astfel de fapte.
După un grafic stabilit, s-a mers mai întâi pe încercarea de a convinge agenţii economici să-şi ia măsuri de securitate
„În 2009, la nivelul poliţiilor municipale şi orăşeneşti au fost organizate şi executate un număr de 130 acţiuni şi 1240 controale care au vizat în special determinarea conducătorilor de unităţi de pe raza de competenţă să-şi asigure paza conform legislaţiei în vigoare. La controalele executate au fost întocmite procese verbale de control în care au fost stabilite sarcini şi trasate termene pentru remedierea deficienţelor constatate”, a precizat inspectorul Gabriel Panţiru, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.

 

Nu-şi iau măsuri de securitate, invocând lipsa banilor

Nu puţine sunt cazurile în care administratorii nu au luat măsurile trasate, astfel că au fost amendaţi. Din statisticile IPJ Suceava reiese că anul trecut, în baza legii 333 şi a HG 1010/2004, pentru aprobarea normelor metodologice privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, s-au aplicat 299 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 229.700 de lei, de unde rezultă că, în medie, amenzile au fost de peste 1.000 de lei.
„Controalele efectuate au scos în evidenţă şi lipsa de interes a conducătorilor de unităţi pentru asigurarea obiectivelor conform prevederilor legale, motivată de cele mai multe ori de scuza lipsei fondurilor necesare pentru realizarea amenajărilor de securitate sau instalarea mijloacelor tehnice de alarmare”, a precizat inspectorul de poliţie.

 

Bănci fără personal de pază

În ceea ce priveşte cele mai dese abateri constatate, foarte multe amenzi s-au aplicat pentru că sistemele electronice de alarmare nu erau complete, nu puţine fiind situaţiile când acestea erau puse mai mult de formă.
Şi în ceea ce priveşte unităţile care lucrează cu sume foarte mari de bani, şi unde măsurile de securitate impuse sunt foarte stricte, au fost descoperite multe nereguli.
În cazul băncilor, cele mai multe sancţiuni au fost aplicate pentru lipsa pazei umane, obligatorie în cazul acestor unităţi. Alte abateri au constat în lipsa reţelelor de supraveghere video cu circuit închis sau lipsa sistemelor de alarmare cu dispecerat.

 

Probleme mari la casele de schimb valutar

La casele de schimb valutar şi la cele de amanet, cele mai multe amenzi au fost date pentru lipsa mijloacelor de protecţie mecano-fizice. Concret, ghişeele în care se afla casieria nu erau asigurate cu geamuri antiglonţ, nu existau sertare de preluare indirectă a valorilor, iar pereţii despărţitori nu erau conform standardelor, cu un grad de rezistenţă ridicat în cazul în care s-ar încerca spargerea lor.
La casele de schimb valutar o altă problemă pleacă de la modul de transport al valorilor monetare, în multe situaţii administratorii manipulând banii fără a apela la o firmă specializată.
Din păcate, episodul tragic din vara anului trecut, când Constantin Cristian Cajvănean, patronul unor case de schimb valutar din Suceava, a sfârşit tragic după ce a fost tâlhărit în stradă, nu i-a făcut pe toţi colegii săi să înţeleagă necesitatea de a apela la o firmă autorizată, unii continuând să-şi rişte viaţa transportând banii în sacoşă. În 2008, Cajvănean fusese amendat de zece ori pentru neglijenţa cu care îşi ţinea banii.

 

Primăriile şi oficiile poştale, ţinte predispuse în ultimii ani

Spargerile înregistrate în ultimii ani în judeţ au demonstrat şi că primăriile şi unităţile poştale, cu precădere din mediul rural, sunt ţinte predilecte ale hoţilor. Totul a plecat de la deficienţele grave de securitate, gratiile şi lacătele fiind în cele mai multe cazuri singurele elemente de securitate, deşi în interiorul unităţilor se aflau seifuri în care se găseau sume importante de bani.
Poliţiştii ţin să precizeze totuşi că anul 2009 a adus şi progrese în ceea ce priveşte asigurarea pazei şi securităţii bunurilor şi valorilor.
„În urma demersurilor efectuate de poliţiştii din cadrul compartimentului sisteme de securitate în perioada de referinţă, au fost instalate sisteme de alarmare împotriva efracţiei la un număr de 743 obiective”, a subliniat inspectorul Panţiru.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Hoţii, cale liberă, de la magazine săteşti până la bănci.

Comentarii