Gospodinele din comuna suceveană Vama au recurs şi în acest an la străvechea metodă a calendarului din foi de ceapă, în încercarea de a face prin metoda populară o prognoză meteo pentru anul ce a început.
Rezultatul indică faptul că luna ianuarie va aduce noi ninsori, dar nu extrem de abundente, februarie şi martie vor fi secetoase, aprilie este o lună de moină şi lapoviţă, iar în mai şi iunie ar putea fi ploi torenţiale şi chiar inundaţii. După alte luni de vară relativ umede, octombrie şi noiembrie ar urma să fie luni secetoase, iar iarna următoare se pare că se va instala, cu un pic de zăpadă, abia în decembrie.
Metoda calendarului cu ceapă impune ca în noaptea dintre ani, cam la jumătate de oră înainte de miezul nopţii, o ceapă mare să fie desfăcută în 12 foi, numite după lunile anului, care sunt aliniate la fereastră sau pe o grindă, spre răsărit, şi în fiecare se presară puţină sare.
După o oră de la miezul nopţii, gospodina face în secret interpretarea. Foile care s-au înmuiat indică luni umede, iar cele care au rămas uscate indică secetă. Foile din care curge zeama sunt un indiciu al posibilelor ploi torenţiale şi inundaţii.
Metoda, care nu are nici o legătură cu vreo explicaţie ştiinţifică, este surprinzător de exactă de cele mai multe ori, dar bătrânii spun că pentru o reuşită deplină trebuie să se ţină cont de anumite reguli. Astfel, ceapa folosită trebuie să fie crescută în acel loc, nu una cumpărată şi nu trebuie să fi fost îngheţată.
De asemeni, se crede că prognoza populară este foarte potrivită numai pentru locul în care a fost făcută şi o zonă limitată înconjurătoare, dar tendinţele generale pot fi luate în considerare pentru regiuni mai întinse.