Subsolurile blocurilor de pe strada Nicolae Bălcescu, pe tronsonul dintre esplanada Casei Culturii Suceava până la intersecţia cu strada Meseriaşilor, au fost inundate, de vineri seara, fără ca cineva să-şi dea seama de unde vine apa. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la cafeneaua Gang, firma ROPLAST, magazinele Orange şi Denis, până la hotelul Suceava, inclusiv. Disperaţi, locatarii şi proprietarii firmelor afectate au solicitat intervenţia echipelor de la ACET, care de trei zile încearcă fără succes să descopere sursa apei.
Elena Vasilescu locuieşte în Blocul Nr.4 de pe strada Nicolae Bălcescu şi, de vineri seara, şi-a împânzit apartamentul cu frânghii pentru a pune la uscat lucrurile pe care le avea depozitate în boxa de la subsol.
„De vineri, apa izvorăşte continuu. Duminică un vecin a adus o pompă şi a ţinut-o în funcţiune patru ore, să încercăm să evacuăm apa, dar degeaba. Nici nu se cunoaşte. Nivelul a ajuns la 40 de cm, nu putem intra decât cu cizme de cauciuc. Înainte de Crăciun stăm ca sinistraţii, nici echipele de la ACET nu au ce face. Duminică au venit şi au decolmatat căminele din curte, credeau că se rezolvă. Nimic nu s-a cunoscut. Apa iese permanent. Nici nu ştim ce să mai facem. Nu vorbesc de noi, că aici în bloc sunt două babe şi trei moşi, dar cei de la Orange, de la Gang sunt oameni tineri, în activitate, plătesc impozite şi taxe şi tot nu au reuşit să facă nimic”, a spus Elena Vasilescu.
Ea a afirmat că, din 1960, de când locuieşte aici, niciodată nu a fost o picătură de apă în subsol şi crede că problema este colmatarea reţelei de drenuri care ar trebui să colecteze apele subterane din zona centrală a oraşului.
 

Vasia Bejenaru: „Afacerea s-a închis şi era singura sursă de venit a familiei mele”

Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi proprietarului cafenelei Gang, Vasia Bejenaru, care de vineri şi-a închis afacerea, după ce s-a trezit cu tot subsolul inundat. Argumentul său este acela că în probele de apă pe care le-a trimis la laborator nu a fost detectat clor, ceea ce arată că apa nu provine din reţeaua de alimentare a oraşului şi că este apă freatică, limpede.
„Ce fac acum? Afacerea s-a închis şi este singura sursă de venit a familiei mele. Au fost patru echipe de muncitori şi nu au reuşit să descopere sursa apei care izvorăşte în biroul meu de la subsol”, a arătat Vasia Bejenaru.
Aceeaşi problemă este şi doi paşi mai sus, la Roplast, dar şi în depozitul magazinului Orange, plasat mai jos decât ceilalţi „colegi de suferinţă”.
Directorul operatorului de apă ACET, Ştefan Groza, se fereşte să spună tranşant care ar putea fi sursa inundării subsolurilor.
„Am luat şi noi probe de apă, nu prea s-a detectat clor, dar nu putem să dăm cu certitudine un verdict. S-ar putea să fie şi o conductă mai veche. Noi verificăm instalaţiile noastre, ca să fim siguri că nu este apă potabilă”, a declarat Ştefan Groza.
Directorul ACET recunoaşte şi că detectorul de pierderi nu indică avarie în reţea, dar evită să declare că problema ar putea fi generată de reţeaua de drenuri neîntreţinute din subteranele zonei centrale, care ajunge în Parcul Şipote.

 

„Monitorul” a avertizat de astă vară că este ruptă conducta

Ziarul „Monitorul de Suceava” a semnalat încă din vara acestui an că reţeaua de drenuri este lăsată de administraţia locală în voia sorţii de ani de zile şi că fie din inconştienţă, fie din interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru parc această lucrare vitală pentru sănătatea zonei centrale este făcută uitată.
Cea mai complexă lucrare de drenare a apelor subterane de pe platoul central al oraşului, din zona magazinului Bucovina, hotelului Continental-Arcaşul, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” până la Casa Culturii s-a efectuat în vara anului 1996. Atunci, pe sub blocurile din zona centrală s-au montat filtre nemţeşti, în lungime totală de 3000 de metri, protejate de conducte speciale importate din Finlanda.
Pe clădiri au fost montaţi reperi pentru a monitoriza efectul scăderii nivelului apei freatice şi s-au executat 42 de foraje piezometrice pentru a urmări comportarea pânzei freatice şi modul de lucru al filtrelor, dar din păcate măsurători de nivel nu s-au mai efectuat din 1997. Asta deşi specialiştii recomandă ca măsurătorile topo şi măsurătorile de nivel în forajele piezometrice să fie efectuate la minimum şase luni.
Tot în vară avertizam că acea conductă prin care se colectează surplusul de apă din sol în perimetrul străzii Nicolae Bălcescu este ruptă undeva în spatele clădirilor din staţia „22 Decembrie”, ceea ce făcea ca apa, în loc să curgă prin conducte şi să ajungă în canalul colector din dreapta aleii care coboară în Parcul Şipote, să curgă pe alee şi să provoace dislocarea dalelor de piatră, sau să iasă la suprafaţă necontrolat.
 

Municipalitatea visează la bani europeni pentru consolidări de versanţi

O expertizare a sistemului de drenare după 12 ani de la darea în folosinţă, curăţarea chesoanelor şi a filtrelor ar costa, conform unor evaluări, circa 15.000 de euro, dar până acum în bugetul Primăriei Suceava nu a fost prinsă această sumă. Din informaţiile noastre, municipalitatea ar fi licitat un studiu de fezabilitate pe baza căruia ar intenţiona să acceseze un proiect de consolidare a versanţilor cu finanţare europeană, dar până când acest lucru s-ar realiza vor mai trece mulţi ani. Mai ieftin ar costa să repare şi să întreţină reţeaua care există deja şi care nu cu mulţi ani în urmă, în 1996, a fost considerată o premieră mondială prin complexitate şi realizare şi a costat cinci miliarde de lei. La vremea aceea, însă, nimeni nu îşi propunea să construiască blocuri şi locuri de distracţie în Parcul Şipote.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Inundaţie misterioasă în toate subsolurile din centrul Sucevei .

Comentarii