Printează articolul
Trimite e-mail
Pentru al doilea an consecutiv, Elveţia, numită şi ţara cantoanelor, a fost gazdă primitoare pentru românii care au mers să promoveze tradiţiile şi obiceiurile româneşti din zona Sucevei.
Dacă anul trecut, Corul Mănăstirii Sf. Ion cel Nou Suceava a fost aplaudat la scenă deschisă de elveţieni şi români, deopotrivă, anul acesta a fost rândul unui grup folcloric din Bogdăneşti, intitulat „Datini de suflet”, să se bucure de un succes deosebit.
Ambiţioşi, talentaţi şi cu multă dăruire, membrii Grupului folcloric „Datini de suflet”, format din elevi şi cadre didactice din Bogdăneşti şi împrejurimi, au reuşit să susţină spectacole de colinde şi obiceiuri de iarnă în localităţile Lausanne, Geneva, Rolle, Begnins.
Am venit să colindăm...
Românii din Bogdăneşti i-au colindat pe elveţieni, le-au transmis urări de belşug cu Pluguşorul, Sorcova şi Jocurile cu Măşti. Cântecele de Stea, adevărate manifestări folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele dintre cele mai spectaculoase activităţi spirituale ale românilor, au ajuns şi la sufletul celor plecaţi de zeci de ani din România şi stabiliţi în Elveţia.
O parte din spectacolul pregătit de suceveni, sub îndrumarea directă a profesoarei de limba română Mihaela Grădinaru, absolventă şi de teologie pastorală, a fost rezervat cântecelor care vestesc Naşterea Domnului. Mihaela Grădinaru a interpretat şi solo câteva colinde vechi, fiind aplaudată la scenă deschisă.
Hora bucuriei
Repertoriul tradiţional al obiceiurilor româneşti din perioada sărbătorilor de iarnă a fost bine ales de profesoara Mihaela Grădinaru, care, împreună cu soţul ei, preotul Stelian Grădinaru, a reuşit, într-un timp foarte scurt, să formeze un grup performant, aplaudat şi apreciat peste hotare.
Profesoara a îmbinat colindele, cu cântecul de stea, pluguşorul, jocul căluţilor, jocul căpriţelor, jocul urşilor, asemeni unui teatru popular, unde cei mici, copiii, au adus farmec poveştii.
„Artiştii” au fost acompaniaţi la fluier şi caval de instructorul cercului de dansuri populare de la Clubul Copiilor Fălticeni, învăţătorul Gheorghe Popa.
Fiecare spectacol s-a încheiat cu o horă românească, la care au fost invitaţi să ia parte români şi elveţieni aflaţi în public, asemeni unui imn al bucuriei, între două comunităţi.
Primul spectacol, la Lausanne
Primul spectacol pe care l-au susţinut sucevenii în Elveţia a fost vineri, 11 decembrie, la Parohia „Tuturor sfinţilor români” din Lausanne, o biserică cu o acustică deosebită, care i-a ajutat foarte mult pe colindătorii români, veniţi de la peste 2.000 de kilometri, să prezente un spectacol de calitate, în faţa românilor stabiliţi în acest oraş.
Gazda evenimentului a fost părintele Adrian Diaconu, preot paroh la Geneva şi Lausanne şi protopop pentru Elveţia, care, la fel ca şi anul trecut, i-a primit cu multă căldură pe colindători.
Părintelui Diaconu i se datorează o mare parte din organizarea spectacolelor susţinute de românii din Bogdăneşti în Lausanne şi Geneva, unde, pe 12 decembrie, „Datini de suflet” a susţinut al doilea concert în Elveţia, la Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”.
Aplaudaţi de ambasador
La biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Geneva, membrii grupului din Bogdăneşti au fost invitaţi şi la serbarea Pomului de Iarnă. Copiii românilor din Geneva l-au întâmpinat pe Moş Crăciun, venit din România, nu din Laponia, cu căiuţi în loc de reni şi cântând la fluier.
A fost un moment inedit, care i-a bucurat atât pe copii, cât şi pe părinţii lor, care au cântat, împreună cu coriştii din Bogdăneşti, colinde vechi, pe care au promis că nu le vor uita niciodată.
La spectacolul de la Geneva a fost prezentă şi Maria Ciobanu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şef al misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi organizaţiile internaţionale cu sediul în Elveţia, care, a spus, la final, că „a fost un spectacol minunat, ca toate pe care le oferă românii veniţi din ţară. Mai mult, a fost un prilej de a se întâlni români de pretutindeni, părinţi, copii, bunici, care şi-au adus aminte de tradiţiile şi obiceiurile păstrate în România. Cred că asta le lipseşte românilor stabiliţi în străinătate: tradiţiile şi folclorul românesc”.
Sărmăluţe, borş de peşte şi cozonac românesc
După fiecare spectacol, gazdele, împreună cu oaspeţii din România, au organizat o agapă frăţească, la care s-au amestecat aroma sărmăluţelor în varză murată şi viţă de vie, pe care gospodinele din Bogdăneşti le-au pregătit şi adus de la peste 2.000 de kilometri, cu cea a borşului de peşte cu legume, înăcrit cu borş de putină, adus tot din România, a cozonacului şi prăjiturilor din Bucovina.
S-a ciocnit un pahar de ţuică de prună şi s-a cântat româneşte.
Aplauzele nu s-au lăsat mult aşteptate, elveţienii şi diaspora românească apreciind mult costumele populare cu care s-au prezentat în spectacole sucevenii din Bogdăneşti, dar şi emoţia pe care le-au transmis-o prin fiecare colindă, fiecare urătură, joc al măştilor sau horă moldovenească, însufleţită de fluierul învăţătorului Gheorghe Popa.
„Frumuseţea muzicii româneşti va salva neamul nostru românesc”
Protopopul Adrian Diaconu le-a reamintit românilor stabiliţi în Elveţia, după spectacolul de la Geneva, ceea ce a spus marele scriitor rus Feodor Dostoievski, că frumuseţea va salva lumea.
„Eu spun că frumuseţea muzicii noastre tradiţionale româneşti, a muzicii folclorice, a muzicii specifice Bucovinei va salva într-adevăr neamul nostru românesc de la orice primejdie şi de la orice necaz. Să ne încredem în Dumnezeu şi să ne păstrăm arta noastră sacră şi tradiţia noastră sfântă. Aşa să ne ajute Dumnezeu”, a completat preotul Diaconu, care, alături de soţia sa, este mereu alături de comunitatea de români stabilită în Elveţia, dar şi alături de românii veniţi din ţară, atunci când aceştia vor să promoveze tradiţiile strămoşeşti.
„Un străin este un prieten încă necunoscut”
Dacă românii stabiliţi în Elveţia sunt „însetaţi” să asculte o colindă românească, o urătură, să guste o ţuică şi o felie de cozonac „ca la mama acasă”, surpriza a venit de la publicul elveţian, prezent la două spectacole susţinute de românii din Bogdăneşti în localităţile Rolle şi Begnins.
Fără să cunoască obiceiurile noastre, să înţeleagă foarte bine limba română, elveţienii au fost receptivi la nou, s-au bucurat şi au aplaudat explozia de culoare, muzică şi dans, provocată de Grupul „Datini de suflet”.
La Templul protestant din Rolle au concertat, înainte de Grupul Folcloric „Datini de suflet” din Bogdăneşti, Corul mixt „Reflets du Lac”, format doar din elveţieni.
După ce şi-au încheiat programul „Concert de Noel”, membrii grupului elveţian s-au aşezat pe scaune şi au ascultat cu atenţie colindele româneşti. După fiecare moment au aplaudat, iar, la final, s-au ridicat în picioare şi s-au prins în hora românească. A fost un moment unic, plin de emoţie, ca o punte între cele două comunităţi din Elveţia şi România.
Iulian Woodford, coordonatorul Corului mixt „Reflets du Lac”, a spus că „un străin este un prieten încă necunoscut”.
După ce a urmărit evoluţia românilor, a completat că românii se vor întoarce în ţara lor „ca nişte prieteni”.
Străini, dar cu sufletul aproape de români
Muzica instrumentală, colindele vechi româneşti, dar şi tradiţionalul „La mulţi ani!” au fost interpretate şi după spectacolele propriu-zise, atunci când, împreună, elveţieni şi români au gustat din bucătăria tradiţională românească.
Un gest deosebit a fost cel al unei elveţience, Elisabeth Ritz, care, după spectacolul de la Rolle, a pregătit o masă festivă pentru grupul de români, cu mâncare tradiţională elveţiană şi vin din podgoriile autohtone.
La fel de generoasă a fost şi Geo Dupont, de la Primăria din Begnins, care s-a ocupat de organizarea concertului în templul din localitate, dar şi de cazarea românilor în Begnins.
Nu i-a uitat pe cei lăsaţi acasă
Cea care a muncit cel mai mult şi care şi-a asumat întru totul organizarea şi aducerea românilor din Bogdăneşti în Elveţia, pentru a fi cunoscuţi cu ce au mai bun, mai valoros, şi nu cu ceea ce canalele de televiziune occidentale arată despre România, a fost, la fel ca şi anul trecut, o fiică a satului Bogdăneşti, Teodora Hălăucescu, care a plecat în urmă cu 25 de ani de pe meleagurile natale, dar care nu şi-a uitat rădăcinile.
Cu mult înainte de sosirea românilor în Elveţia, Teodora Hălăucescu a făcut zeci de drumuri dintr-un oraş în altul, pentru a pune la punct ultimele detalii cu privire la locaţiile în care urmau să aibă loc spectacolele Grupului „Datini de suflet”, pentru promovarea evenimentelor, pentru cazarea grupului.
Toate aceste sacrificii au fost făcute de Teodora Hălăucescu cu un singur scop: de a face cunoscută zona din care provine, sufletul românilor, talentul şi frumuseţea costumelor populare, folclorul românesc.
Români valoroşi
Teodora Hălăucescu este cunoscută în Elveţia, dar şi în Bogdăneşti, ca o persoană onestă, corectă, care a încercat şi reuşit de cele mai multe ori să ajute oamenii nevoiaşi, să preţuiască şi să vorbească frumos despre compatrioţii ei, despre românii din rândul cărora s-a desprins şi plecat peste hotare cu zeci de ani în urmă.
Cu ajutorul lor s-a ajuns în Elveţia
Dacă o româncă stabilită în Elveţia s-a ocupat de cazarea şi organizarea de spectacole în ţara cantoanelor pentru grupul din Bogdăneşti, în mobilizarea „artiştilor” şi procurarea banilor din sponsorizări pentru deplasarea în străinătate, un rol primordial l-a avut profesoara Maria Holban.
A fost sprijinită îndeaproape de oameni inimoşi, de fostul primar din Bogdăneşti, profesorul Corneliu Solcanu, care a dus cu el în Elveţia şi un bogat filon de strigături şi cântece româneşti, de sponsorii SC Dedeman Bacău, SC Nicopaul Bogdăneşti, SC Betty Ice Suceava, Ţilică Solcanu, Viorel Holban, Dana Apetri, Antoneta Leonte, Pavelică Tărăboanţă, Ionel Solcanu, SC DMV Trans Europa SRL, care a asigurat transportul grupului în străinătate, graţie unor şoferi foarte pricepuţi.
Fără ajutorul autorităţilor locale
Printre sponsori nu se numără autorităţile locale, care nu sunt interesate ca localitatea pe care o conduc să fie promovată peste hotare, pentru ca despre Bogdăneşti să se vorbească în Europa. Primăria Bogdăneşti are „un merit”, şi anume acela de a fi desfiinţat ludoteca din Bodăneşti, care cuprinde mii de jucării pentru copii, jucării donate de elveţieni, prin intermediul unei fundaţii, dar cu sprijinul direct al Teodorei Hălăucescu.
Elveţienii le-au bătut obrazul românilor din Bogdăneşti, pentru că nu au fost în stare să menţină deschisă o ludotecă, printre singurele din judeţ, de unde copiii ar fi putut să împrumute jucării.
„Comunitate pentru comunitate”
Deplasarea românilor în Elveţia face parte din Proiectul „Comunitate pentru comunitate”, realizat în parteneriat cu comunitatea română din Elveţia – zona Gland, prin intermediul Teodorei Hălăucescu.
Proiectul „Comunitate pentru comunitate” este coordonat de câteva cadre didactice din Bogdăneşti, profesoara Maria Holban, profesorul Corneliu Solcanu, învăţătoarele Viorica Solcanu şi Rodica Podoleanu.
Obiectivul acestui proiect este promovarea şi păstrarea nealterată a tradiţiilor locale, specifice sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou, dezvoltarea capacităţii celor implicaţi de a comunica şi realiza în echipă activităţi pentru înţelegerea valorilor tradiţionale locale cu impact în cele două comunităţi, română şi elveţiană.
După cum a declarat profesoara Maria Holban, proiectul se finalizează de Crăciun. Pe 26 decembrie, sâmbătă, la ora 16:00, la Şcoala Nr. 1 Bogdăneşti, Grupul „Datini de Suflet” va susţine un spectacol pentru întreaga comunitate.
„Elevii din clasele I – IV vor avea o mare surpriză. După concertul de colinde şi obiceiuri de iarnă, copiii vor primi multe cadouri, jucării pe care le-am adus prin bunăvoinţa unor oameni de suflet din Elveţia, şi dulciuri pe care le-au cumpărat pentru fiecare copil din bugetul proiectului <Comunitate pentru comunitate>. Tot sâmbătă, cei prezenţi la spectacol vor putea să urmărească şi imagini din timpul concertelor pe care le-am susţinut în Elveţia”, a mai spus Maria Holban.
(21 dec 2009, 14:08:47