Analiza Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul Suceava, care a avut loc ieri, a arătat că veriga slabă din lanţul intervenţiei într-o situaţie de criză îl reprezintă, de regulă, primarii.
Raportul prefectului de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, arată că, deşi până acum, în situaţiile de urgenţă, intervenţia structurilor abilitate s-a desfăşurat în mod organizat şi eficient, la nivelul comitetelor locale mai este mult de făcut.
Potrivit prefectului Popescu, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă nu sunt dotate, conform normativelor, cu utilaje şi materiale care să poată fi utilizate în situaţii de risc, iar forţele de intervenţie „există scriptic, dar faptic îşi fac simţită prezenţa mai greu”. „Administraţiile publice locale nu investesc suficient în activităţile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, precum şi în asigurarea logistică a serviciilor voluntare. Majoritatea pagubelor se datorează nerespectării legislaţiei din domeniul construcţiilor şi a planurilor de urbanism, în sensul că se mai execută construcţii de locuinţe în zone vulnerabile la inundaţii, alunecări de teren. Sistemul de înştiinţare - avertizare – prealarmare – alarmare este viabil în condiţii de normalitate şi creează premise de diseminare a informaţiei cu operativitate către comitetele locale şi mai departe către populaţie, însă primarii şi administraţiile locale nu cunosc sau nu pun în aplicare operativ procedurile de intervenţie la apariţia unor situaţii de urgenţă, pe tipuri de risc”, se arată în raport.
Popescu menţionează că în unele localităţi nu se instituie, la ordin, serviciul de permanenţă sau nu se asigură accesul la mijloacele de comunicaţii (telefon şi fax) în afara programului de lucru, de către cei ce asigură serviciul de permanenţă şi că primarii localităţilor nu întocmesc rapoarte operative în cazul producerii situaţiilor de urgenţă sau, „dacă le întocmesc, acestea sunt deseori supraevaluate”.

 

Cursurile pentru situaţii de urgenţă nu ţin la primarii suceveni

Sorin Popescu scoate în evidenţă aceste deficienţe pe de o parte pentru a arăta ceea ce trebuie îmbunătăţit sau remediat, iar pe de altă parte deoarece problemele au apărut în ciuda faptului că, în anul 2009, reprezentanţi autorităţilor administraţiei publice locale au participat la tot felul de cursuri de pregătire şi instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă.
De exemplu, la Centrul Zonal de Pregătire Bacău au participat 74 de primari, viceprimari şi secretari ai localităţilor din judeţ, din 87 planificaţi (85%), iar la instructajul cu preşedinţii şi vicepreşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, pe zone, au participat 111 primari / viceprimari din localităţile judeţului (97,36%).
Raportul prefectului de Suceava mai atrage atenţia că în judeţ secţiunile podurilor şi podeţelor rutiere şi CFR sunt obturate cu anrocamente, vegetaţie uscată şi material lemnos, în marea lor majoritate, iar unele lucrări de infrastructură rutieră sunt subdimensionate, în principal în mediul rural (poduri, podeţe), ceea ce le transformă în factori de risc îndeosebi în caz de inundaţii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Prefectul de Suceava, nemulţumit că primarii nu răspund prompt în situaţiile de urgenţă.

Comentarii