Echipele de muncitori care lucrează la reabilitarea reţelelor de apă potabilă din Suceava au demonstrat încă o dată că bancurile legate de “Cooperativa munca în zadar” sunt inspirate din realitate.
Mai exact, la aproape două luni de când străzi din zona centrală a Sucevei au fost reparate, prin asfaltarea porţiunilor distruse de săpăturile făcute pentru montarea noilor conducte de apă potabilă, acum, aceleaşi străzi sunt sparte, pentru a continua vechea lucrare, care a fost făcută doar pe jumătate.
Exemple de acest fel sunt vizibile în mai multe zone din Suceava, pe străzi precum Vasile Bumbac, unde ieri echipele spărgeau deja asfaltul aproape de clădirea Finanţelor, pe strada Ion Creangă şi pe 6 Noiembrie, unde racordurile la apă se fac abia acum, deşi conductele de apă sunt montate de ceva vreme.
Metodele de lucru ale unor firme precum TMUCB, care a câştigat licitaţia ISPA pentru reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă, i-au “uimit” chiar şi pe cei care au ani grei de experienţă în spate în privinţa lucrărilor de acest gen.
De exemplu, aceiaşi meseriaşi în lucrări de modernizare a reţelelor de apă întâi acoperă cu balast şi pământ conductele nou montate, uneori toarnă şi beton pe deasupra, pentru ca probele de presiune să le facă mai târziu, iar dacă există pierderi de apă, să caute orbeşte zona cu probleme, distrugând iar strada şi scoţând mormane de pământ.
Primăria Suceava şi ACET, cu mâinile legate
Grozăviile de acest gen din păcate nici nu pot fi taxate, pentru că deşi Primăria Suceava şi ACET sunt beneficiarii finali ai lucrărilor, nu au nici un cuvânt de spus. Singurii care au puterea de a lua vreo decizie în astfel de cazuri sunt cei de la firma de consultanţă Eptisa, care supervizează lucrarea făcută în mare parte pe bani europeni şi care, la cât de mulţumiţi sunt de serviciile TMUCB, au vrut să rezilieze contractul de mai multe ori. Singurul motiv pentru care acest lucru nu s-a întâmplat este că, din cauza procedurilor greoaie de încredinţare a lucrărilor unei noi firme, perioada de execuţie a lucrărilor ISPA ar fi trecut, iar fondurile europene alocate acestui program, peste 33 de milioane de euro, ar fi fost pierduţi.