Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCasa de Asigurări de Sănătate (CAS) respinge acuzaţiile aduse de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava privind proasta gestionare a fondurilor din programul HIV/SIDA, care lasă bolnavii fără tratament chiar şi două luni.
Printr-un comunicat de presă, preşedintele director general al CAS Suceava, dr. Cristina Iordăchel, a arătat că bugetul alocat Programului naţional de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţii HIV/SIDA, care a crescut din 2008 şi până în momentul de faţă cu 551.000 de lei, ajungând de la 3.310.000 de lei la 3.882.000 de lei, a fost gestionat practic de coordonatorul judeţean al Programului, dr. Corina Stănescu, şi de şeful DSP Suceava, dr. Alexandru Lăzăreanu.
”Coordonatorul de program, respectiv dr. Corina Stănescu, înaintează CAS Suceava un necesar de buget, pe care, în continuare, CAS Suceava, fără a opera modificări, îl înaintează Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. La rândul ei, CNAS îl înaintează Ministerului Sănătăţii, deoarece nivelul de finanţare a programelor naţionale este stabilit de către Ministerul Sănătăţii. Cu alte cuvinte, practic, Direcţia de Sănătate Publică Suceava, prin dr. Alexandru Lăzăreanu, ca reprezentant al MS în teritoriu, şi coordonatorul de program, dr. Corina Stănescu, gestionează această finanţare”, a explicat dr. Cristina Iordăchel.
„Coordonatorul de program, şi nu CAS, gestionează fondurile”
Iordăchel a precizat că toate cererile pe care CAS Suceava le-a primit în cursul anului de la coordonatorul de program au fost înaintate Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a adăugat că, după ce acest for central transmite bugetul alocat judeţului Suceava pentru tratamentul bolnavilor de SIDA, CAS încheie contracte cu Spitalul Suceava, în care se precizează şi plăţile lunare pe care CAS le face. ”Coordonatorul de program este cel care stabileşte tipul şi numărul de medicamente pe care spitalul le achiziţionează pentru acest program şi poate face comenzi, din punct de vedere legal, la nivelul bugetului alocat pentru întreg anul respectiv. Cu alte cuvinte, coordonatorul de program îşi gestionează fondurile. Acest lucru este foarte bine cunoscut atât de dr. Lăzăreanu, care a lucrat ani de zile în cadrul CAS Suceava, cât şi de dr. Stănescu, care a coordonat întotdeauna acest program, şi care a putut face comenzi în valoare de 331.000 de lei în luna octombrie, faţă de 236.000 de lei stipulaţi ca şi plăţi în contractul pentru luna menţionată, deoarece s-a putut încadra în bugetul anual”, a punctat dr. Cristina Iordăchel.
Iordăchel a subliniat că CAS este ordonator secundar de credite şi nu are dreptul legal de a face virări de fonduri între diferitele programe naţionale de sănătate şi diferitele tipuri de asistenţă medicală, toate solicitările fiind adresate spre aprobare ordonatorului principal de credite, respectiv CNAS.
„MS şi CNAS stabilesc nivelul de finanţare a unui program naţional”
Şeful CAS Suceava a explicat că, faţă de o medie lunară de finanţare de 236.000 de lei în trimestrele II şi III, sumele alocate acestui program sunt de 472.125 de lei în luna noiembrie şi 501.000 de lei pentru decembrie. Sumele alocate lunii decembrie sunt credite de angajament cu plata în anul 2010, iar aceste sume au fost alocate imediat după ce au fost primite prin rectificare de buget de la CNAS, a completat Iordăchel.
”Referitor la subfinanţarea acestui program, coordonatorul de program trebuie să semnaleze acest fapt comisiilor de specialitate ale MS prin DSP, în timp ce CAS Suceava face aceste demersuri către CNAS. Dr. Corina Stănescu a luat la cunoştinţă în cursul anului, de fiecare dată, că demersurile dumneaei către CAS Suceava privind finanţarea au fost înaintate către CNAS. Prin urmare, ambele persoane care ne-au adus acuzaţii de proastă gestionare cunosc faptul că nu preşedintele unei case judeţene de asigurări de sănătate stabileşte nivelul de finanţare a unui program naţional, ci Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate programele naţionale de sănătate au nişte indicatori de finanţare, un preţ de cost pe pacient, de care MS şi CNAS ţin cont în repartizarea sumelor către judeţe. În acest context, considerăm nereală şi chiar răuvoitoare afirmaţia directorului Lăzăreanu privind proasta gestionare. Solicităm domniei sale să prezinte public ce demersuri a iniţiat către MS pentru suplimentarea finanţării, în timp ce vom prezenta şi noi toate aceste demersuri”, a conchis Cristina Iordăchel.
