Ineficienţa autorităţilor sanitare de pe plan local şi naţional în gestionarea situaţiei create de pandemia de gripă cu virusul AH1N1, care au demonstrat clar, încă de la apariţia primelor cazuri de boală, că sunt complet depăşite de situaţie, nu va mai fi expusă opiniei populaţiei.
După câteva strategii eşuate de a ascunde de ochii lumii situaţia reală a îmbolnăvirilor prin gripă nouă, ultima fiind emiterea unui Ordin prin care responsabililor de la nivel judeţean li se interzice comunicarea de date privind cazurile de boală, până când nu se anunţă bilanţul naţional, ieri, Ministerul Sănătăţii a venit cu un nou plan menit să-i ferească pe medici şi asistente de oprobiul public.
Astfel, oficialii au decis ca, începând de ieri, 25 noiembrie, comunicatele de presă ale Ministerului Sănătăţii să conţină informaţii privind numărul îmbolnăvirilor şi al deceselor cauzate de gripa A/H1N1, însă fără datele personale ale celor care au decedat, respectiv vârsta, sexul, localitatea unde s-a produs decesul.

 

Justificările Ministerului Sănătăţii

Această decizie a fost motivată de Ministerul Sănătăţii prin faptul că după difuzarea şi publicarea, în ultima perioadă, a mai multor reportaje, s-ar fi indus „nejustificat un sentiment de nesiguranţă în rândul populaţiei, dar şi presiune asupra personalului medical”.
Măsura, s-au mai justificat responsabilii de la Bucureşti, ar avea şi menirea de a „proteja drepturile pacienţilor şi ale familiilor lor”, dar şi de a „evita expunerea medicilor la comentarii, judecăţi şi atitudini agresive din partea unor voci neautorizate din punct de vedere medical.
„Astfel de situaţii pot duce la demotivarea unor persoane care nu fac altceva decât să salveze vieţi şi să limiteze răspândirea virusului pandemic”, susţine Ministerul Sănătăţii.
Practic, prin acest ultim Ordin, accesul presei la informaţii a fost şi mai mult restricţionat, iar măsura pare să fie o nouă găselniţă a oficialilor de a ascunde haosul din sistem, denunţat de jurnalişti în ultima perioadă.

 

Cum şi-au demonstrat neputinţa autorităţile sucevene

Pe plan local, neputinţa autorităţilor sanitare de a rezolva o situaţie de criză s-a reflectat îndeosebi în modul în care a fost gestionată apariţia îmbolnăvirilor cu virusul AH1N1 de la Şcoala Filadelfia din Suceava.
Atunci, Direcţia de Sănătate Publică a intervenit cu întârziere şi poticneli, sute de elevi fiind lăsaţi să intre şi să participe la cursuri în unitatea de învăţământ ce trebuia închisă din cauza gripei noi. Cel puţin aşa anunţaseră, cu o seară înainte, aceleaşi autorităţi.
Nu mai departe de săptămâna trecută, un bărbat din Siret a murit ca urmare a infecţiei cu virusul AH1N1. Internat la Spitalul Rădăuţi pentru câteva zile, timp în care starea de sănătate i s-a înrăutăţit, pacientul a fost trimis către o clinică din Iaşi, mai bine dotată, abia la insistenţele familiei.
Transportul s-a realizat, însă, cu o ambulanţă fără medic şi chiar fără oxigen, după cum afirmă aparţinătorii care au însoţit bolnavul pe drum. Rudele au aflat abia după ce a murit bărbatul că acesta era bolnav de gripă nouă, ceea ce înseamnă că nu au avut posibilitatea de a-şi lua din timp măsuri de protecţie. Mai mult, nici un reprezentat al DSP Suceava nu s-a deplasat în comunitatea din care provenea decedatul pentru a face dezinfecţie şi a linişti oamenii, instrucţiunile fiind transmise după câteva zile, telefonic.
Autorităţile au găsit un singur vinovat pentru această situaţie tragică, şefa substaţiei de Ambulanţă de la Rădăuţi, şi au dispus o simplă sancţiune pecuniară.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ordin de la Bucureşti: ziariştii să fie ţinuţi departe de cazurile de gripă nouă .

Comentarii