Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Fălticeniul a găzduit recent a VII-a ediţie a „Târgului Mărului”. Pe 24 şi 25 octombrie, au fost organizate expoziţii cu standuri de fructe şi de produse utilizate în pomicultură.
Ca şi în anii precedenţi, în piaţa centrală din Fălticeni a fost organizată o expoziţie cu toate soiurilor de măr produse în bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni, expoziţie care a fost punctul de atracţie a târgului, pentru că de aici au pornit negocierile pentru cumpărarea de mere cât mai frumoase, mai gustoase, care să ţină mult în timpul iernii şi care să coste cât mai puţin. Potrivit pomicultorilor din Fălticeni, preţul unui kilogram de mere în această zonă a rămas neschimbat de câţiva ani buni: un leu kilogramul, chiar dacă toate cheltuielile la livadă au crescut în fiecare an.
Record pentru ultimii zece ani
Ca de fiecare dată, Direcţia Agricolă a participat la sărbătorile cu iz de agricultură şi nu putea lipsi nici de la sărbătoarea pomicultorilor, ţinând cont că în urmă cu şapte ani iniţiativa a fost a Direcţiei Agricole. „Anul acesta am avut un exces de producători de mere, datorită faptului că producţia de mere din zona Fălticeni a fost un record pentru ultimii 10 ani, fiind de 35 – 40 tone de mere la hectar”, a precizat Cătălin Dobrescu, inginer horticultor din cadrul Inspecţiei Direcţiei Agricole. Pe lângă foarte mulţi fermieri tineri, au apărut şi peste 200 hectare de plantaţii tinere, de doi-trei ani.
Pentru specialiştii de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Fălticeni, „Târgul Mărului” a devenit o tradiţie dar, în acelaşi timp, aceştia se arată îngrijoraţi vizavi de interesul scăzut al românilor de a consuma fructe din producţia autohtonă. Invazia de fructe din alte ţări face ca fructele din interior să rămână nevalorificate, iar preţurile cu care se vând în momentul de faţă sunt preţuri de criză.
Merele din import au termen de păstrare până la 36 de luni
“În momentul de faţă producţia autohtonă de fructe, nu numai la nivel staţiunii şi al judeţului, ci şi la nivelul ţării, este un fel de insultă faţă de ceea ce înseamnă autenticitatea, ceea ce înseamnă crearea de valori în cadrul ţării, cu fructe deosebit de valoroase, adaptate, cu calităţi gustative incomparabil mai bune decât cele din exterior”, este de părere Gheorghe Lazăr, directorul Staţiunii de Cercetare Pomicolă Fălticeni.
Specialiştii spun că probabil într-un timp scurt, dacă nu se vor lua măsuri, producţia fructelor în România va deveni istorie şi nu o realitate. Speranţa este că lucrurile se vor schimba în bine, însă costurile sunt ridicate, iar recuperarea acestor costuri nu se poate realiza la aceste preţuri care sunt practicate pentru fructele autohtone. Organele abilitate ale statului ar trebui să urmărească tranzitul ilegal de mere, mai ales că în momentul de faţă, 70% din alimentele care se consumă în România sunt din import, majoritatea sunt de calitate îndoielnică, iar merele din străinătate au chiar şi doi ani vechime.
„Merele, după recoltare, în ţările din care se importă, sunt trecute printr-o baie chimică, apoi printr-o baie cu parafină ca să se păstreze. Încă din 1995, când am fost în Germania, am avut ocazia să stau de vorbă cu un cetăţean care vindea mere şi spunea că merele se păstrează până la 36 de luni. Mi-a dat chiar să gust. Nu mai avea nici pe departe calităţile gustative pe care trebuie să le aibă un măr”, a spus Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni.
Mărul necesită condiţii optime de păstrare, nu tratamente chimice
Oricât de bune ar fi condiţiile de păstrare, merele se pot păstra 6 – 7 luni, până la maxim un an de zile. Totul depinde de factorul de păstrare.
Întrebat despre păstrarea merelor în alte ţări prin trecerea prin băi de parafinare, Gheorghe Lazăr a precizat că acestea sunt tratamente chimice total nesănătoase şi de care oamenii nu ţin seama.
Pentru organismul uman asemenea fructe sunt nesănătoase, mai ales pentru copiii aflaţi în perioada de creştere şi acumulări intelectuale.
Producţii record de mere în anul 2009
Chiar dacă cele câteva ploi căzute în octombrie au întârziat recoltarea merelor, chiar dacă s-au intercalat două luni de secetă în primăvară şi în toamnă, producţia de mere în 2009 a fost bună şi chiar foarte bună la unele soiuri, aproximativ 40 de tone la hectar.
Soiurile cele mai productive anul acesta au fost Ionathan, care este mărul care nu dezamăgeşte niciodată ca producţie, Golden, Starkrimson, Vagner, Kalther şi, mai nou, de vreo 15 ani, soiul Florina, care este bun şi foarte productiv. Principala problemă a producătorilor agricoli rămâne vânzarea fructelor. „Probleme cu desfacerea au fost şi în anii din urmă, dar în ultimii doi ani, de când intră cantităţi mari, de mii de tone de mere din import la un preţ mic, iar majoritatea tirurilor care vin, 90%, nu sunt înregistrate, nu se plăteşte TVA, impozit pe profit pentru societăţile care aduc aceste mere şi ne fac o concurenţă neloială, şi asta tare mă tem ne va falimenta pe noi, producătorii locali de fructe” a ţinut să precizeze Mircea Costişevschi.
Subvenţii mici pentru pomicultori
Producătorii de mere spun că pomicultura este considerată în continuare „Cenuşăreasa” agriculturii. ”Noi primim 50 de euro pe hectar subvenţii, faţă de 100 de euro, cât primesc cei de la cultura mare. Nu se compară nici pe departe cheltuielile de la un hectar de livadă cu cele de la cultura mare. În bazinul pomicol Fălticeni, cele mai multe livezi vor dispărea în câţiva ani din cauza îmbătrânirii. S-a încercat deja replantarea, sunt peste 100 de hectare replantate, dar din păcate nu s-a dat nici un leu subvenţie pentru înfiinţarea unui hectar de livadă, care costă între 300 şi 500 milioane lei vechi”, a spus Mircea Costişevschi.
„Dacă nu se vor lua măsuri energice faţă de importuri, de subvenţionarea înfiinţării de plantaţii noi, vom ajunge la faza la care o să importăm 90% din fructe”, spun pomicultorii.
Asociaţia pomicultorilor din bazinul Fălticeni deţine peste 300 de hectare de livezi. Această suprafaţă se poate extinde numai dacă se replantează. Majoritatea celor înscrişi în asociaţie au suprafeţe foarte mici, asociaţia având doar zece mari producători.
Mulţi dintre producătorii din bazinul pomicol Fălticeni s-au plâns la târgul recent desfăşurat de lipsa unei pieţe sigure de desfacere a mărfii, problemă cunoscută şi de autorităţi, care încearcă să găsească o rezolvare.
În acest sens, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a promis realizarea la Fălticeni a unei pieţe a pomicultorilor, în cadrul căreia aceştia să-şi poată vinde marfa.
„Dacă pe vremea lui Ceauşescu merele mergeau la fabricile de marmeladă din judeţ, pe la CLF-uri şi beciurile vilelor de protocol ale comuniştilor, astăzi merg la samsarii din pieţe. Am ajuns ca merele să fie aşezate în lăzi spre vânzare chiar la marginea şoselei şi nimeni să nu mai aibă nevoie de ele. Mai opresc maşini, dar nu cumpără mai mult de 5 - 6 kilograme”, a spus unul din pomicultorii prezenţi la târg, care a preferat să-şi păstreze anonimatul, pentru a nu-şi „pierde locul de la drum”.
La Fălticeni, pomicultura este o tradiţie din secolul XV
Bazinul pomicol Fălticeni-Rădăşeni a ocupat un loc distinct în viaţa economică a oraşului, fiind cunoscut încă din secolul al XV-lea, când a început comerţul de fructe cu polonii. Pe parcurs, atât în „Uricariul” lui Codrescu şi în „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, cât şi în însemnările unui misionar italian, Marco Bandini, care vizitase Moldova pe la 1635, se vorbeşte nu numai despre livezile de la Rădăşeni şi Fălticeni, ci şi despre livezile de la Horodniceni, Brădăţel, Boteşti, Oprişeni, Ciorsaci etc.
