Cartoful, porumbul şi grâul, cele trei culturi agricole însămânţate pe cele mai mari suprafeţe în judeţul Suceava, au, în acest an, o slabă căutare pe piaţă, asta chiar şi în condiţiile în care preţurile oferite de cumpărători sunt scăzute.
Conform datelor oficiale ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Suceava, în acest an cartoful de toamnă a fost cultivat pe 24.100 de hectare de teren, porumbul pe 35.018 hectare, iar grâul de toamnă pe mai bine de 20.000 de hectare, alte tipuri de culturi, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr ori legumele fiind lucrate pe suprafeţe mult mai reduse.
După cum a precizat Ştefan Indianu, directorul coordonator al DADR Suceava, cartoful nu are în acest an piaţă de desfacere, fiind foarte greu de vândut şi la un preţ modic de 0,40 de lei pe kilogram.
„Aceeaşi situaţie este şi în cazul porumbului, preţul este foarte mic, undeva la 0,35 de lei pe kilogram, cât oferă firmele mari care colectează cantităţi importante şi le duc peste hotare”, a precizat Indianu.
El a relatat că semnale pozitive sunt în ceea ce priveşte grâul, la care preţul a ajuns în jurul valorii de 0,50 de lei pe kilogram şi la care există piaţă de desfacere. Totuşi, deşi situaţia este ceva mai bună decât în cazul celorlalte două culturi, nu se poate vorbi de un preţ mulţumitor pentru cultivatori.

 

Ce alternative au agricultorii

În aceste condiţii, o orientare a cultivatorilor spre alte tipuri de culturi ar putea fi o soluţie pentru obţinerea unor rezultate mult mai bune.
Indianu a dat ca exemplu sfecla de zahăr, singura cultură care este preluată de procesatori direct de pe ogor, după ce tot ei o recoltează.
„Fabrica de zahăr oferă un preţ de 26,29 euro pe tonă, în cazul sfeclei cu digestie de 16%, calitate ce nu este greu de obţinut. Fermierul trebuie doar să o producă şi apoi să ia banii”, a explicat directorul coordonator al DADR Suceava.
Rapiţa este o altă cultură ce are mare căutare pe piaţă în această perioadă, însă cultivatorii din judeţ s-au confruntat, în acest an, cu probleme. Seceta accentuată din luna septembrie şi începutul lunii octombrie, care o coincis cu perioada de imediat după însămânţarea acesteia, a făcut ca rapiţa să nu răsară, existând pericolul ca acest lucru nici să nu se mai întâmple, iar cultivatorii să fie nevoiţi să mai facă o dată însămânţări în primăvară.
Trecând peste acest aspect însă, rapiţa este o cultură a viitorului, opinează specialiştii în agricultură.
Muştarul, cultivat pe mici suprafeţe în judeţul nostru, şi diferite plante aromatice, încă neîncercate la noi, ar putea fi alte posibile variante pentru agricultorii îndrăzneţi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Recoltele agricole clasice din judeţ, slab căutate pe piaţă.

Comentarii