Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoSuceveanul Gheorghe Aanei, posesorul unui certificat de luptător în Revoluţia din Decembrie 1989, declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) ca informator, îşi cere iertare de la consătenii din Dolheşti, de la toţi sucevenii care îl cunosc şi, printr-o scrisoare deschisă pe care o reproducem integral, explică de ce se consideră o victimă a fostei Securităţi şi de ce a ieşit să lupte în stradă în decembrie 1989. Intertitlurile ne aparţin.
„Încep prin a-mi cere iertare de la consăteni şi de la toţi cei care mă cunosc pentru că i-am dezamăgit. CNSAS a înaintat Curţii de Apel un rechizitoriu conceput pe baza referatelor anuale făcute de ofiţerii responsabili de obiectivul Inter (n.r. - Hotelul Intercontinental din Bucureşti) luând din acestea doar <laudele> şi statistica activităţii mele, fără a notifica şi concluziile lor, din care reieşea că nu sunt mulţumiţi de activitatea mea şi că mai trebuie să fiu convins, prelucrat, şi a cerut instanţei să decidă. Atâta timp cât nu există o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei, nu înţeleg de ce mi s-a pus titlul pompos <Revoluţionar sucevean, informator al Securităţii>. Legea 341- Legea Recunoştinţei mi-a conferit titlul de Luptător remarcat prin fapte deosebite în Revoluţia din Decembrie 1989 bazându-se pe declaraţiile celor cu care am luptat, pe fotografii, filme, deci pe fapte reale şi nu pe supoziţii sau pe referate ale securiştilor, care îşi justificau astfel activitatea. Relatez despre o notă informativă: veneau doi tipi de la o întreprindere de comerţ exterior şi îl căutau pe Mr. X, om de afaceri străin. Luau legătura telefonic, îmi cereau să le fac legătura de la recepţie cu camera în care stătea acesta, îl aşteptau jos şi plecau din hotel.
Am fost victimă şi din această postură am ieşit în stradă, şi nu din aceea de informator
Toate acestea le scriam şi puneam hârtia în sertarul ofiţerului de securitate, la recepţie. Cât de importante şi încriminatorii erau aceste note se vede şi din aceea că în rechizitorul CNSAS nu se află nici o notă dată de mine, fapt ce dovedeşte că notele neimportante pentru ei nu erau menţinute fizic, ci doar scriptic menţionate în referatele anuale făcute despre activitatea mea. Cum am făcut eu parte din aparatul de represiune ceauşist, când aveam ditamai dosarul de urmărire, când am fost racolat, ameninţat, şantajat, hărţuit, dat la Legea 18, cu confiscarea maşinii şi obligarea la plata a 30.000 de lei, retrogradat, dat afară din serviciul recepţie şi mutat la magazia de ambalaje? Totodată, m-au scos şi din postura de informator. Am fost victimă şi din această postură am ieşit în stradă, şi nu din aceea de informator. Nu mi-am riscat viaţa ieşind în stradă şi luptând pe baricada de la Inter ştiind că mi se vor conferi indemnizaţii şi beneficii materiale, am ieşit să lupt împotriva aparatului de represiune ceauşist, să obţin libertatea, dreptul la opinie, democraţia de care să se bucure tot poporul.
Informatori răufăcători şi informatori de umplutură
Aşa că uşoara invidie, bagatelizarea ce se desprinde din încheierea articolului dvs. nu sunt justificate şi lasă un gust amar, de nerecunoştinţă pentru cei care au avut curajul şi dorinţa de a scăpa poporul de comunism, de regimul totalitar. Căutaţi victimele şi dizidenţii fostului regim şi veţi descoperi adevăraţii torţionari şi informatorii răufăcători. Restul informatorilor au fost de umplutură”.
Dosarul de colaborator al lui Gheorghe Aanei a fost trimis în instanţă, alături de alte circa 100 de dosare ale unor posesori de certificate de revoluţionar. Gheorghe Aanei, în vârstă de 63 de ani, este originar din Dolheşti. Este absolvent al Facultăţii de filologie, specializarea limba română-limba franceză, a lucrat circa un an şi jumătate ca profesor de limba română în Suceava, apoi s-a mutat în Bucureşti, unde s-a angajat ca recepţioner la Hotelul Intercontinental. Aici a fost racolat de fosta Securitate. Ca revoluţionar, este membru în Asociaţia Braşov Decembrie 1989.
