Asociaţia de Turism Vama a organizat la sfârşitul săptămânii trecute, prima ediţie a “Festivalului hribului”.
Deşi este o asociaţie “tânără” a reuşit să adune majoritatea membrilor pentru a participa la această manifestare.
Un număr de 20 de pensiuni, au răspuns chemării conducerii asociaţiei şi sâmbătă dimineaţa într-un decor de toamnă la munte, la Pensiunea Lidana, şi-au întâmpinat oaspeţii cu cele mai alese bucate, majoritatea pe bază de hribi.

 

La Festivalul hribului au fost expuse bucate alese pe bază de bureţi.

Iuliana Balmoş de la Casa Călin din Vama a venit la Festivalul hribului cu bucate din hrib. Aceasta ne-a explicat că hribul este un burete de calitate superioară care se găseşte în pădurile Bucovinei din abundenţă. „Noi pregătim mâncăruri din hrib, mâncăruri care reprezintă zona. Printre mâncărurile cele mai căutate de turişti în Vama se numără ciorba de hribi, ciulamaua de hribi cu mămăligă şi smântână. Ciorba de gălbiori se serveşte în pâine în loc de castron”, ne-a spus gospodina.
Delia Orşivschi a venit la Festivalul Hribului cu „Punguţa cu doi hribi”, care nu era altceva decât două clătite umplute cu o compoziţie de bureţi, gogoşari, ceapă şi ardei.
Au fost expuse tot felul de mâncăruri printre care pilaf cu bureţi, clătite cu hribi, hribi cu brânză, ciupercuţe cu gălbiori şi orez, hrib pane, salată de gogoşari cu hribi şi sos de roşii.
Tot Delia Orşivsci a prezentat plante medicinale, care spune ea, ne ajută să ne menţinem sănătatea sau să remediem ce am stricat de-a lungul vieţii. „Flori de tei, flori de muşeţel, păpădie, gălbenele, mentă, rostopască sunt plante care remediază ceea ce am stricat, mâncând incorect”, a spus doamna Orşivschi. Toate aceste plante au fost aduse din grădina familiei pentru a-i lămuri pe toţi ca în loc de medicamente să folosească plantele medicinale, pentru că mulţi oameni nu cunosc efectul acestor plante. Din ele gospodinele prepară fie ceaiuri, fie tincturi care pot fi folosite pe parcursul întregului an.

 

Festivalul Hribului, o dorinţă mai veche a vămenilor

Aurelia Badale, preşedinta Asociaţiei de turism Vama – Bucovina, şi administrator la una din pensiunile membre ale Asociaţiei ne-a spus că a fost o dorinţă mai veche a celor care au pensiuni în zonă pentru a face acest festival. Asociaţia înfiinţată în luna ianuarie a acestui an, are un program ambiţios. Şi-a propus printre altele să creeze şi evenimente mai ales în perioadele de extrasezon, când numărul de turişti în pensiuni este mai redus. Astfel a fost iniţiat acest festival al hribului la care organizatorii, plini de modestie, au spus că „fiind prima ediţie mai are şi o serie de stângăcii”. „Nu suntem atât de experimentaţi, dar sperăm ca sub umbrela oaspeţilor şi a colegilor noştri care au rezultate deosebite în astfel de manifestări cum ar fi cei de la Asociaţia Suceviţa, Asociaţia Gura Humorului, Asociaţia Turistică Bucovina, ANTREC Bucovina, să creştem şi noi”, a pus Aurelia Badale.
Pentru anul viitor vămenii deja s-au gândit să organizeze acest festival de o anvergură mai mare, şi să-i dea un caracter internaţional pentru că au mulţi prieteni în Germania, Bavaria, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, dar şi pentru că sunt pensiuni în asociaţie care funcţionează de peste 10 ani pe piaţa turistică locală şi regională, care au participat la numeroase festivaluri în străinătate şi consideră că ar fi bine să devină gazde pentru prietenii de peste graniţă.

 

Cea mai veche reţetă cu hribi

Corina Pănculescu, preşedinta Asociaţiei de Turism din Suceviţa a venit cu preparate deosebite, cu cea mai veche reţetă, „Oala ciobanilor” care poate fi servită doar la Suceviţa.
Am aflat că pe vremea când ciobanii plecau în transhumanţă, îşi luau strictul necesar, printre care un ceaun şi o tigaie. Ciobăniţa punea ceaunul pe foc, şi pentru că apa era departe iar laptele aproape, fierbea mămăliga în lapte şi zăr. La sfârşit, când mămăliga bolborosea zvârlea şi doi – trei pumni de caş frământat. Între timp, în tigaie prăjea puţină ceapă şi cărniţă, peste care la sfârşit punea un păhărel de ţuică. Gospodina răsturna peste mămăligă cărniţa pregătită şi în aceeaşi tigaie azvârlea câteva feliuţe de hribi pe care le lăsa la foc molcom, peste care punea o cană de smântână ca să se înăbuşe, şi apoi punea totul în ceaunul cu mămăligă pe care îl mai lăsa pe foc câteva minute. Aceasta este oala ciobanilor. „O reţetă veche, foarte hrănitoare, foarte consistentă pentru că oamenii plecau pe munte pentru o zi întreagă”, ne-a asigurat Corina Pănculescu.

 

Expoziţie-concurs de gastronomie

În cadrul acestui concurs participanţii au prezentat publicului, mâncăruri pe bază de hribi sau alţi bureţi care cresc în zona Vama, cum ar fi gălbiorii şi ghebele. Un punct de atracţie l-a constituit cămara gospodinei din Vama în care se aflau tot felul de conserve şi salate cu bureţi, compoturi şi alte bunătăţi.
Juriul format din Viorel Bîrsan, preşedintele Asociaţiei bucătarilor Bucovina, Niculina Vasiluţ - preşedinte ANTREC Bucovina, Corina Cubleşan – preşedinte onorific al ANTREC Bucovina, primarul comunei Vama - Niculae Baltag şi un reprezentant al presei a acordat mai multe premii.
Premiul pentru cea mai veche reţetă a fost acordat Pensiunii Arina din Suceviţa, premiul pentru cea mai frumoasă prezentare a fost acordat pensiunii gazdă, Lidana, Premiul pentru cel mai gustos preparat – Casei Lucan, premiul pentru creativitate - Casei Elvira. Pe lângă acestea, au fost acordate şi premii speciale din partea Asociaţiei bucătarilor Bucovina. Marele premiu acordat Asociaţiei de turism Vama pentru întreaga prezentare la acest concurs.

 

Hribul - supranumit regele ciupercilor de pădure din România.

Cristinel Macovei, specialist achiziţie, prelucrare, export de ciuperci de pădure, ne-a mărturisit că hribii sunt o mare delicatesă a pădurilor bucovinene şi Vama reprezintă un centru foarte important în acest proces de achiziţie a ciupercilor de pădure.
Totodată am aflat că în Vama sunt mai multe centre de achiziţie pentru că hribii sunt un produs al pădurilor, un produs 100 % natural, spontan. „Oamenii merg în pădure şi culeg aceste ciuperci, apoi le valorifică în centre de achiziţie. Hribii sunt ciuperci de pădure foarte căutate în afară, pentru că sunt naturali, ecologici, transmit ceva din natura locului. Sunt altceva decât ciupercile de cultură, care sunt o industrie. Producţia din zona Vama, într-un sezon bun (anul acesta nu este un sezon bun pentru că a lipsit ploaia), este de cel puţin 50 de tone de hribi. Hribul poate să reprezinte o faţetă a brandului Bucovina. Din experienţa mea. În afară, hribii din Suceava sunt foarte apreciaţi, sunt mai deosebiţi”, a spus Cristinel Macovei.

 

Cămara de toamnă din inima Bucovinei

Prezent la manifestarea de la Vama, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că i se pare foarte inspirată cămara din Vama. Comparând Asociaţia din Vama cu o picătură din ceea ce înseamnă Bucovina, dar o picătură foarte preţioasă. Totodată a apreciat faptul că oamenii de afaceri s-au întâlnit la Vama – reprezentanţii IMM-urilor din întreaga ţară, şi că acest lucru constituie un semn că sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în zonă. El a recunoscut că drumul este o obligaţie a autorităţilor, pentru că oricum folclorul, tradiţiile, arta culinară, gastronomia din Bucovina sunt foarte cunoscute. „În perioada următoare trebuie să-i organizăm să iasă pe piaţă, inclusiv cu produsele culinare. Prea puţin vorbesc bucovinencele despre borşul din sfeclă roşie, despre mulţimea de preparate din ciuperci şi din hribi în primul rând. Nemţii vorbesc de hribi (buretele de piatră) ca de o trufanda foarte rară. Noi aici facem toată gama de mâncăruri, de la pane până la tocăniţă, ciorbă, sarmale şi cred că noi, oamenii politici, care mâncăm toată ziua la ciuperci astăzi avem dreptul mai puţin să sărbătorim”, a conchis Gheorghe Flutur.

 

În economia modernă nu se vinde ceea ce este bun, se vinde ceea ce este promovat

Alături de vămeni s-au aflat preşedinţii IMM-urilor din toate judeţele ţării precum şi prof. univ. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
El a spus că fără nici un fel de îndoială acţiuni de acest gen sunt deosebit de eficiente pentru că sunt nişte elemente unice, nişte produse unice, un port care se întâlneşte numai în această zonă, peisaje de o frumuseţe fără seamăn şi produse ecologice native. „Toate aceste elemente unice, ca să intre în circuitul economic, în circuitul turistic trebuie cunoscute, iar acestea se fac prin acţiuni de acest gen. Festivalul hribului, prin produsele aduse aici, prin oamenii prezenţi, prin cei 40 de şefi de organizaţii de IMM-uri din toată ţara prezenţi la Vama care vor fi nişte ambasadori pentru produsele dumneavoastră, vor face un marketing informal foarte eficace”, a spus Ovidiu Nicolescu. Acesta a adăugat că trebuie să învăţăm cu toţii că am ajuns să bem băuturi din import şi am renunţat la siropurile noastre de cireşe, zmeură, fragi, care erau mult mai sănătoase, mult mai bune şi mult mai ieftine.

 

O diplomă pentru un Centru de Informare la Vama

Organizatorii festivalului, au oferit o diplomă de onoare preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, pentru sprijinul acordat comunei Vama de instituţia pe care o conduce. Acesta, la rândul său a mulţumit cu o întrebare: “cât costă diploma”, iar organizatorii au cerut nici mai mult, nici mai puţin decât un Centru de Informare turistică pentru cei care vin în zonă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Festivalul hribului –ediţia I.

Comentarii